
Patru săli de judecată civile din incinta Palatului de Justiție Bistrița au fost botezate, astăzi, cu numele unor personalități care și-au pus amprenta pe sistemul de justiție. Evenimentul a avut loc în prezența magistraților și avocaților, dar și a unor invitați de la Curtea de Apel Cluj și Uniunii Naționale a Barourilor din România.
Două săli – 1 și 4 – au primit numele unor foști magistrați: Balaszy-Titieni Ladislau (născut în 1949 și decedat în 2002), fost vicepreședinte al Tribunalului Bistrița-Năsăud, respectiv Gheorghe Buta, fost președinte al Tribunalului Bistrița-Năsăud (n. 1955), actual avocat și profesor..
Două săli – 2 și 5 – au fost botezate cu numele unor foști avocați: Vasile Pahone (1869-1931) – primul decan al Baroului și Corneliu Mureșan (1903-1996), primul primar român al Bistriței.
”Proiectul este o colaborare frumoasă între Tribunalul Bistrița-Năsăud și Baroul de Avocați și are menirea de a da o identitate, o memorie, sălilor de judecată civile. Aducem și un omagiu persoanelor care, de-a lungul timpului, au contribuit la dezvoltarea culturii juridice, la crearea condițiilor în care ne desfășurăm activitatea. Proiectul este și o dovadă vie că, dincolo de rolurile diferite pe care le avem, putem construi împreună o cultură a dialogului și a respectului în beneficiul celor care apelează la justiție. Am hotărât de comun acord cu decanul Baroului ca fiecare să aleagă două nume pentru fiecare dintre sălile de judecată civile. Pentru Tribunalul Bistrița-Năsăud alegerea nu a fost ușoară pentru că, de-a lungul timpului, în Tribunalul Bistrița-Năsăud au existat mulți oameni valoroși care și-au lăsat o amprentă asupra instituției, asupra generațiilor de magistrați”, a spus președintele Tribunalului Bistrița-Năsăud, judecătorul Cristina Frențiu.
Primul nume ales a fost al fostului președinte al Tribunalului Bistrița-Năsăud, judecătorul Gheorghe Buta, care ”deși nu e născut pe meleagurile noastre a fost profund atașat de Tribunalul Bistrița-Năsăud, de oamenii lui”.
”A început ca procuror, apoi a devenit în 1988 judecător, iar la 1 ianuarie 1990 a devenit președintele Tribunalului Bistrița-Năsăud. A condus instanța timp de 8 ani după care s-a transferat la Curtea de Apel Cluj, unde a devenit președintele instanței. A ajuns președintele Secției Comerciale la Înalta Curte de Casație și Justiție. A fost și membru al Consiliului Superior al Magistraturii, membru în colegiul de conducere al instanței supreme, membru în Consiliul de conducere al Școlii Naționale de Grefieri. În perioada în care a fost președinte al instanței noastre și al Curții de Apel Cluj a depus eforturi susținute pentru ca astăzi să avem clădirea Palatului de Justiție Bistrița și clădirea Palatului de Justiție Năsăud. Dânsului îi datorăm existența astăzi a celor două construcții. După pensionare, domnul Buta este astăzi avocat cunoscut, în același timp cadru didactic și cercetător științific, iar pentru întreaga activitate desfășurată de domnia sa, am hotărât ca sala 4 a Palatului de Justiție să-i poarte de astăzi numele”, a spus judecătorul Cristina Frențiu.
Al doilea nume ales a fost cel al judecătorului Balaszy-Titieni Ladislau, fost vicepreședinte al Tribunalului Bistrița-Năsăud, în perioada în care președinte Gheorghe Buta. ”A fost un judecător apreciat de colegi, nu doar pentru profesionalism, ci și pentru calitățile umane. A fost un judecător exigent, ci și uman. A fost cel care insufla generațiilor tinere de judecători faptul că legea nu trebuie aplicată în abstract, ci se aplică unor oameni concreți și că justiția presupune să rezolvi probleme sociale, nu să le complici. În amintirea domniei sale, sala 1 îi va purta numele”.
Avocatul Alin Moruțan, decanul Baroului Bistrița-Năsăud, a spus la rândul lui că avocații au decis în Consiliul Baroului să onoreze primul decan al Baroului Bistrița-Năsăud din 1923 – din momentul în care a luat ființă această organizație – avocatul Vasile Pahone – și pe Corneliu Mureșan, primul primar român al Bistriței: ”Credem că am adus un omagiu acestor personalități care și-au lăsat amprenta atât în profesie, cât și în viața comunității. Vom continua acest demers și cu denumiri pe care le vom da unor săli de judecată la Judecătoria Năsăud și la viitorul sediu al Judecătoriei Beclean”.
Fostul magistrat Gheorghe Buta, singurul în viață dintre cei care au dat numele sălilor de judecată, a rememorat dificultățile cu care s-a confruntat în anii 90 când a bătut la porțile Ministerului de Justiție să obțină bani pentru edificarea Palatului de Justiție de la Bistrița și a celui de la Năsăud.
”Mă simt deosebit de onorat pentru acest eveniment și pentru inițiativa Tribunalului și a Baroului și simt o bucurie plină de recunoștință față de aprecierea pentru efortul, perseverența, energia depusă în perioada de 12 ani pentru Palatul de Justiție Bistrița și 3-4 pentru cel de la Năsăud. Au fost eforturi foarte mari care au început în 4 februarie 1990. Lumea nu se dezmeticise în legătură cu ce s-a întâmplat în Decembrie 1989, dar eu fiind la București, am obținut aprobarea ministrului de Justiție, Teofil Pop, pentru a porni demersurile de construire a celor două palate. În 1991, ministrul Justiției, Mircea Ionescu Quintus, a semnat ordinul pentru demararea documentației, m-a îmbrățișat și mi-a spus cuvinte de încurajare, au urmat apoi identificarea, obținerea terenului pentru construcție, proiectarea, licitațiile, construcția și efortul de a obține finanțările necesare, cea mai importantă fiind cea aprobată de ministrul Valeriu Stoica pentru a elimina blocajele care interveneau la schimbarea ministrului de Justiție sau de Finanțe, cu drumuri și demersuri interminabile la București, cu uneori invidia, alteori reproșurile altor autorități care întrebau de ce într-un județ ca Bistrița-Năsăud se construiesc două palate de justiție și nu se găsesc fonduri pentru a se repara vechile clădiri. Reproșuri am primit de la prof. Viorel Roș, bistrițean, care era președintele Tribunalului București care reproșa Ministerului de Justiție că nu i se dau bani să reabiliteze Palatul de Justiție București afectat serios de cutremur, iar la Bistrița se dau bani inclusiv pentru o statuie în fața Tribunalului. Dacă vă întrebați unde este, ea nu este fiindcă suma am transferat-o pentru finisajele Palatului de Justiție și poate că, pe viitor, într-un context mai favorabil va apărea statuia Zeiței Themis în fața Tribunalului. A fost un proces dificil care a necesitat multă energie, persuasiune, perseverență și, până la urmă, am văzut acest vis realizat. Nu a fost doar visul meu, ci al tuturor colegilor mei care au dorit o casă a justiției corespunzătoare. Am fost întrebat de ce fac toate astea și întotdeauna am răspuns: pentru că am pentru cine, oameni extraordinari care m-au susținut și au avut încredere în mine, care m-au suplinit și pentru ei merita orice efort”, a spus avocatul Gheorghe Buta.
Fostul președinte al Tribunalului Bistrița-Năsăud a mărturisit că, deși nu este de loc din acest județ, se consideră bistrițean: ”Este un județ mic pe care eu l-am iubit și îl iubesc. Peste tot unde merg, oamenii știu că sunt bistrițean. M-am comportat și mă comport în continuare cu afecțiune față de oamenii locului”, a subliniat fostul magistrat.
Prezent la ceremonie, prefectul Teofil Cioarbă a menționat: ”Un eveniment simbolic, dar de mare importanță instituțională: ceremonia oficială de atribuire a unor denumiri onorifice sălilor de judecată, în memoria și onoarea unor personalități marcante ale dreptului. România a avut de-a lungul timpului, magistrați, avocați și juriști care nu doar că au aplicat legea, ci au purtat-o cu demnitate, ca pe o responsabilitate morală. Prin gestul de azi, lăsăm o urmă vizibilă pentru generațiile care vor urma, o urmă care să inspire, să educe și să amintească faptul că justiția este, înainte de toate, un act de conștiință. Felicitări Tribunalului Bistrița-Năsăud și Baroului Bistrița-Năsăud pentru această inițiativă. Ați arătat că, dincolo de legi și articole, justiția trăiește prin oameni și prin modul în care alegem să ne amintim de cei care au slujit-o cu onoare. Într-o lume care pare tot mai grăbită să uite, ați ales să țineți minte. Iar asta, cred eu, este o formă profundă de justiție și normalitate”.
Evenimentul festiv a avut loc într-o perioadă în care Tribunalul Bistrița-Năsăud și-a suspendat activitatea pe termen nedeterminat în semn de protest faţă de un proiect de lege care modifică pensiile speciale ale magistraților.
Decizia a fost luată în Adunarea Generală a Judecătorilor Tribunalului Bistrița-Năsăud pe 26 august 2025, iar protestul a început o zi mai târziu. Magistrații au stabilit că vor judeca doar cauzele urgente cum ar fi cererile de competența judecătorului de drepturi și libertăți, cauze în care se ridică măsuri preventive, măsuri de protecție a minorilor, ordine de protecție etc.





















Cam cu ce se ocupă onoratele pensii speciale! De ce nu au botezat o sală Camelia Bogdan sau Vasâlică Dănileț sau Augustin Zegrean Erată! Pe acești inși îi doare-n cot de justiție, ei își apără salariile astronomice și nenumăratele privilegii și bineînțeles pesiile speciale nemeritate.
Onoratele pensii speciale dacă fac grevă, PERFECT! Să nu fie plătite! Dacă nu pun mâna pe ciocan, PERFECT! Pune mâna pe ciocan Pomohaci.