Programul de guvernare. Viziune, priorități, măsuri. Vot în două tururi la Primării și CJ, mandat de cinci ani pentru aleși, comasarea alegerilor

Premierul desemnat Dacian Cioloș a prezentat în Parlament Programul de guvernare.

Planul Guvernului Cioloş cuprinde modificarea de urgenţă a legislaţiei electorale astfel încât primarii şi preşedinţii de consilii judeţene să fie aleşi în două tururi de scrutin, iar alegerile să fie comasate şi toţi aleşii să aibă mandat de 5 ani, ceea ce ar însemna revizuirea Constituţiei.

O nouă lege a sănătăţii, elaborarea unui program naţional de investiţii, evaluarea sistemului de urgenţă şi asigurarea unor echipaje pentru mediul rural şi pentru situaţii de criză, dar şi încurajarea asigurărilor medicale private se numără printre priorităţile Cabinetului Cioloş.

Totodată, în programul de guvernare este prevăzută ”susţinerea fără rezerve a independenţei justiţiei şi a continuării luptei împotriva corupţiei”, inclusiv prin revizuirea sistemului de imunităţi şi aplicarea strictă a regimului de incompatibilităţi.

I. Viziune

Societatea românească a fost martora unei tragedii fără precedent în istoria ei recentă. Mai mult de 50 de vieti au fost pierdute ca urmare a unor carente de integritate in modul in care administratia din Romania isi serveste cetatenii. Aceasta realitate tragica a creat un orizont de asteptare la nivelul societatii care a mers dincolo de cauzele ei imediate, si care nu poate fi ignorat. Totodată, a dat un mandat moral partidelor politice alese in mod democratic in Parlamentul Romaniei, de a conferi incredere unei formule de guvernare in afara practicii politice consacrate.

Programul acestui Guvern trebuie sa raspunda acestor realitati, si sa gaseasca solutii care sa aiba efect atat in perioada limitata a mandatului primit, dar sa si puna bazele unor dezvoltari de structura in viitor. Acest Guvern nu poate, si nu isi va asuma, sa se angajeze pe toata fronturile de reforma in societatea romaneasca. Dar ceea ce isi asuma acest Guvern e un set de masuri concrete, limitate ca numar dar cu impact si relevanta sistemica, pentru care intentioneaza sa dea seama la final de mandat fata de fortele politice si fata de societate.

In primul rand, acest Guvern va asigura organizarea alegerilor programate in cursul anului 2016. Societatea romaneasca in intregul ei asteapta un ciclu electoral diferit de cele trecute. La nivel politic, e necesar un ragaz in care partidele politice sa isi
defineasca programele si echipele cu care vor participa in cursa electorala. Cetatenii la randul lor trebuie sa isi sporeasca interesul si implicarea in viata sociala a comunitatilor din care fac parte, astfel incat sa poate participa activ, si cat mai bine si independent informati, in procesul electoral. Sarcina acestui Guvern va fi de a crea cadrul necesar, neutru din punct de vedere politic, in care aceste pregatiri structurale sa aiba loc. In acelasi timp, acest Guvern va crea cadrul organizatoric adecvat pentru desfasurarea proceselor electorale in conditii optime, pentru toti romanii, indiferent unde se afla ei. Totodata, acest Guvern va cauta sa creeze mecanisme optime de informare a mediului politic in legatura cu masurile executive sau legislative pe care le va adopta. Aceeasi logica va fi aplicata si fata de toti partenerii sociali, fata de care acest Guvern va manifesta transparenta si deschidere, prin stabilirea unor sisteme novatoare de consultare si schimburi de idei. Nu in ultimul rand, Guvernul va testa si aplica noi metode de lucru in ceea ce priveste functionarea interna a aparatului central (Guvern si ministere), in incercarea de a lasa la finalul mandatului o serie de solutii alternative viabile pentru buna functionare a administratiei.

In ceea ce priveste politicile si domeniile economice prioritare, obiectivul major al acestui Guvern este acela de consolidare a parametrilor macro-economici, a perspectivelor de dezvoltare durabila a tarii. In acest sens, Guvernul se va concentra pe identificarea si eliminarea vulnerabilitatilor in absorbtia fondurilor europene. Guvernul va angaja contacte imediate cu toate
serviciile Comisiei Europene responsabile de gestinarea diverselor instrumente financiare si va identifica solutii rapide de implementare si eliminare a blocajelor. Investitiile in infrastructura vor fi tratate cu prioritate, vazute fiind ca elementul esential in deblocarea potentialului de atractivitate investitionala a Romaniei; stadiul proiectelor care sunt in curs pe toate tronsoanele pan-europene (rutiere si CF) vor fi evaluate pentru a se grabi derularea lor.

Pe planul agendei europene si de politica externa, Romania trebuie sa se pozitioneze ferm in contextul geopolitic actual, care devine din ce in ce mai complex si dificil. Coeziunea politica in cadrul Uniunii Europene a fost erodata in ultimul an de crize profunde, cea a monedei Euro, provocarea sistemului actual de Tratate venind din partea Marii Britanii, criza fara precedent a migratiei catre Europa, sau atacurile teroriste de mare amploare din Franta. Toate aceste crize au expus lacune in arhitectura juridica si institutionala a Uniunii, care trebuie rezolvate printr-o desavarsire a procesului de integrare in domenii precum piata unică, moneda comună, sau cadrul de functionare a spatiului Schengen. In acelasi timp, ele au relevat diferente majore de viziune intre state sau blocuri de state si, pe acest fond, curentele politice de factura populist-extremista au capatat relevanta electorala din ce in ce mai mare si intr-un numar sporit de state europene. Ca al 7-lea stat ca marime in Uniunea Europeana, Romania nu trebuie sa asiste pasiv la marile dezbateri de esenta care se prefigureaza in cursul anului 2016. Romania trebuie sa isi aleaga strategia de negociere in ceea ce priveste cerintele Marii Britanii, si trebuie sa isi fixeze pozitia in gestionarea crizei migrantilor si in reformularile de politici europene care vor aparea inevitabil in urmatoarele 6 luni la nivelul regulilor de functionare Schengen, fie pe domeniul protectiei frontierelor, a integrarii migrantilor sau a sistemul comun de azil. Romania isi va urmari interesele ei nationale in toate aceste dezbateri, dar in acelasi timp va promova valorile si principiile cheie care au stat la baza Uniunii Europene. Acest Guvern va cauta aliante de context cu acele state membre care au viziuni comune pe aceste teme, si isi va maximiza votul in cadrul procesului decizional.

La nivel international, Romania se gaseste la confluenta unor fenomene globale cu urmari profunde in agenda interna, sau europeana, a tarii. Partneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii a fost si ramane reperul central al politici externe a Romaniei. Politica promovata de Federatia Rusa in vecinatatea estica a Uniunii Europene, si a Romaniei, genereaza o instabilitate continua, cu efect de durata, fata de care Romania trebuie sa gaseasca raspunsuri si strategii adaptate. Conflictul din Siria si relatia Uniunii Europene cu Turcia, pe cale sa fie fundamental recalibrata, vor crea oportunitati de politica externa pe care Romania va trebui sa le gestioneze cu atentie atat in formularile de pozitii la nivel european dar si in relatiile bilaterale.

II. Priorități

1. Un Guvern deschis si transparent, in dialog cu institutiile democratice si cu societatea ca actor politic

– Deschiderea sistemului politic prin facilitarea inițiativei legislative a cetățenilor și grupurilor civice

– Cultivarea unui dialog constant cu societatea civilă, mediul de afaceri, sindicatele, organizațiile patronale, asociațiile  profesionale și asociațiile minorităților naționale

– Crearea unor platforme online de interacțiune sistematică între Guvern și societate

2. Poziționarea activă a României ca actor strategic în context regional, european si international, cu atentie pe relatiile de vecinatate

– Afirmarea anvergurii politice a României la nivelul UE

– Întărirea parteneriatului strategic cu SUA și respectarea obligațiilor care revin țării din calitatea de membru NATO

3. Sustinerea fara rezerve a independentei justitiei si a continuarii luptei impotriva coruptiei

4. Niciun proces electoral din Romania nu mai trebuie sa fie vreodată pus sub semnul întrebării din cauza modului de organizare

– Accesul tuturor românilor la vot

– Digitalizarea listelor și a procesului electoral in regim de urgenta

5. Imbunatatirea eficientei administrației publice, in serviciul cetateanului

– Derulare proiect pilot de profesionalizare a Secretariatului General al Guvernului

– Extinderea proiectului pilot și în alte zone ale administrației publice

6. Imbunatatirea sistemului de protecție civilă pentru creșterea siguranței cetățeanului, eficientizarea managementului sistemului de urgență și protecția infrastructurii critice

– Adoptarea unui program național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat

– Cresterea eficientei ISU si a altor servicii cu responsabilitati in domeniul protectiei civile

7. Revizuirea și prioritizarea proiectelor de investiții (inclusiv de infrastructură) în scopul creării de locuri de muncă și a creșterii productivității.

8. Identificarea și eliminarea lacunelor și blocajelor din sistemele de implementare a fondurilor Europene, cu accent pe cresterea gradului de utilizare si a calitatii proiectelor finantate

9. Redefinirea rolului și statutului personalului medical în societate și reducerea migrației acestora în străinătate

10. Mutarea accentului în actul educaţional de pe transmiterea de informaţie pe crearea de competenţe pentru viaţă și reducerea sarcinilor birocratice care apasă pe cadrul didactic

III. Plan de măsuri

Guvernul va funcționa pentru o perioadă de un an și își va concentra activitatea pe următoarele obiective:

1. Întarirea democrației elective și a statului de drept care să creeze premisele resetării mediului politic din România. Lupta împotriva corupției

1.1. Statul de drept

– Asigurarea funcționării statului de drept, sustinerea fara rezerve a independentei justitiei si a continuarii luptei impotriva coruptiei.

– Întărirea legislației privind consolidarea integrității în instituțiile publice prin revizuirea sistemului de imunități, aplicarea strictă a legislației privind incompatibilitățile, conflictul de interese, declararea averilor, a legislației anticorupție și a codurilor de integritate. Continuarea luptei importiva coruptiei.

– Urmărirea aplicării stricte a legislației privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

1.2. Democratie si reprezentativitate

– Amendarea, de urgență, a legislației electorale cu stabilirea a două tururi de scrutin pentru alegerile de primari si presedinti de consilii judetene, eliminarea pragului pentru consiliile locale, reducerea numărului de semnături pentru independenți, posibilitatea asocierii unor independenți pe liste pentru consiliile locale, facilitarea creării de secții de votare pentru diaspora, acolo unde există o prezență semnificativă a cetățenilor români, obiectivul fiind acela ca niciun proces electoral din Romania sa nu mai fie vreodata pus sub semnul intrebarii din cauza modului de organizare.

– Realizarea unui proiect de comasare a alegerilor prin uniformizarea tuturor mandatelor la cinci ani și alinierea datelor pentru alegerile prezidențiale, parlamentare, europarlamentare și locale în scopul minimizării impactului negativ al proceselor
electorale asupra vieții economice și sociale a țării.

– Facilitarea implicarii grupurilor cetatenesti in formularea de initiative legislative. Principalul obiectiv este acela de a armoniza numarul minim de semnaturi pentru o propunere legislativa prin initiativa cetateneasca, cu numarul de alegatori pentru un post de parlamentar. Logica este aceea ca daca un anumit numar de alegatori sunt reprezentati in parlament de un parlamentar, acelasi numar de alegatori sa poata propune un proiect legislativ in mod direct, prin initiativa cetateneasca.

– Digitalizarea listelor electorale in regim de urgenta si informatizarea procesului electoral pentru a evita fraudele electorale.

2. Stabilizarea mediului economic si cresterea gradului de incredere a agentilor economici si a capitalului in perspectiva dezvoltarii economiei. Evitarea derapajelor economice potentiale intr-un an electoral.

2.1 Stabilitate

– Elaborarea Bugetului pe 2016 cu menținerea țintelor de stabilitate macroeconomică. Monitorizarea utilizarii transparente a resurselor bugetare

– Adoptarea si implementarea masurilor pentru asigurarea condițiilor de creștere a convergenței în perspectiva aderării la zona Euro

– Renegocierea MTO-ului cu menținerea unui nivel sustenabil al datoriei publice în raport cu PIB-ul

2.2. Dezvoltare si investitii

– Prioritizarea investitiilor pe baza unor indicatori obiectivi. Corelarea investitiilor finantate din fonduri nationale si a celor din fonduri europene pe baza prioritatilor de dezvoltare.

– Realizarea unui plan de investitii pentru urmatorii 10 ani, având consensul întregii clase politice, a unei strategii nationale de dezvoltare care sa cuprinda obiective finantate atat din fonduri europene (AP) cat si din bugetul de stat, intocmit cu consultarea mediului privat, societatii civile, ministerelor de resort, specialistilor recunoscuti la nivel national si international.

– Deblocarea și finanțarea prin fonduri structurale a marilor proiecte de infrastructură de transport (rutier, feroviar, naval, aerian), reabilitarea și dezvoltarea sistemelor de irigații, a infrastructurii de transport gaze, electricitate și realizarea interconectării cu retelele europene.

– Crearea resurselor de dezvoltare prin: stimularea investițiilor străine în domenii de vârf, crearea unui fond național de investiții, a unei bănci naționale de dezvoltare, atragerea de fonduri europene și prin dezvoltarea pieței de capital. Dezvoltarea și exploatarea resurselor naturale într-o manieră profitabila si sustenabila.

– Lansarea unei dezbateri publice in vederea formularii unui pachet de politici pentru creșterea gradului de ocupare prin crearea de locuri de muncă corelat cu dezvoltarea unor politici de urbanizare și stimulare a atragerii si reintegrării românilor din diaspora.

– Crearea premiselor instituționale pentru atingerea unor ținte superioare de absorbție a fondurilor europene pentru exercițiul financiar 2014 – 2020.

– Elaborarea unui proiect de reindustrializare și de dezvoltare a agriculturii care să susțină creșterea competitivității prin plasarea economiei românești în zona superioară a lanțurilor de valoare.

– Continuarea procesului de restructurare și eficientizare a activității companiilor în care statul deține controlul și implementarea principiilor de guvernanță corporativă. Gestionarea integrată a companiilor de stat prin intermediul unei singure structuri administrative.

– Instituirea unui mecanism structurat de consultare regulata cu mediul de afaceri ca element cheie in elaborarea unor politici de dezvoltare durabila

2.3 Fiscalitate

– Asigurarea unui cadrul fiscal și de reglementare care să fie stabil, predictibil, transparent. Debirocratizare, simplificare și armonizare a reglementărilor. Elaborarea de masuri care sa asigure un raport corect între stat și contribuabil.

– Îmbunătățirea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin încurajarea conformării voluntare, modernizarea, profesionalizarea și descentralizarea administrațiilor fiscale. Imbunatatirea activitatii ANAF in vederea continuarii cresterii
veniturilor la buget prin ameliorarea colectarii taxelor si impozitelor. Finalizarea implementarii proiectului Bancii Mondiale de restructurare si reformare a activitatii administratiei fiscale.

3. Accelerarea proceselor de reformare a Statului, cresterea performantei administratiei publice. Administrație în slujba cetățenilor, standarde de calitate și standarde de cost în serviciile furnizate de stat cetățenilor. Cultivarea încrederii
populației și mediului de afaceri în administrația publică

3.1 Administrație publică eficentă

– Organizarea unei dezbateri publice pe tema imbunatatirii activitatii administratiei in vederea formularii unui pachet legislativ care sa aiba urmatoarele obiective:

– Simplificarea și armonizarea legislației administrației publice. Transparentizarea activității acesteia prin îmbunătățirea accesului la informațiile de interes public și transparență decizională. Instituirea practicii consultării prealabile a
cetățenilor în luarea deciziilor administrative.

– Profesionalizarea administrației publice prin recrutare și evaluare pe bază de competențe și performanță. Stabilirea unor trasee profesionale clare care să confere predictibilitate și motivație pentru evoluția în carieră.

– Crearea unei școli superioare de administrație publică și susținerea evoluției în cariera publică pe baza de programe de dezvoltare profesionala.

– Dezvoltarea și implementarea unui sistem de management al performanței personalului angajat în cadrul administrației publice. Sistem diferențiat de remunerare în funcție de performanță.

– Derularea unui proiect de profesionalizare a Secretariatului General al Guvernului si extinderea lui si in alte zone ale administratiei publice.

– Crearea unor programe de evaluare a transparenței și testare a profesionalismului și integrității personalului angajat în cadrul administrației publice, inclusiv prin parteneriate cu organizații ale societății civile.

3.2 Descentralizare – apropierea administrației de cetățean

– Continuarea procesului de descentralizare administrativă și consolidare a autonomiei locale, prin reducerea rolului administrației centrale la cel de strategie, politici și control, concomitent cu creșterea resurselor financiare la nivel local.

– Definitivarea unui calendar pentru continuarea procesului de descentralizare a administrației având ca obiective: asigurarea continuității și creșterea calității furnizării de servicii publice, realizarea transferului de competențe de la administrația publică
centrală spre cea regională și locală, repartizarea responsabilităților cu alocarea corespunzătoare a resurselor.

– Realizarea unei Strategii de dezvoltare regională, armonizată cu Strategia de dezvoltare națională prin crearea unui cadru instituțional de organizare și funcționare a regiunilor administrativ-teritoriale care să asigure înlăturarea decalajelor de dezvoltare existente.

– Elaborarea unui plan national de investitii strategice in infrastructura comunitatilor locale si creșterea performanței cheltuielilor pentru dezvoltarea acesteia prin implementarea unor standarde minime privind investitiile publice: scoli, dispensare, lacase de cult, servicii de electricitate, apa si canalizare, iluminat public, salubrizare.

– Completarea cadrului legislativ și optimizarea organizării administrative a Bucureștiului și a zonei metropolitane pentru rezolvarea problemelor stringente cu care se confruntă cetățenii.

3.3. Creșterea siguranței cetățeanului

– Creșterea nivelului de securitate personală a cetățeanului prin imbunatatirea siguranței în spațiile publice, creșterea siguranței în școli, a managementului si capacității de intervenție a ISU, protejarea cetățenilor de riscurile teroriste, de infracționalitatea cibernetică, precum protectia infrastructurii critice. Pregătirea autorităților publice și a populației pentru răspuns în situații de urgență si dezastre naturale.

– Adoptarea unui program national de consolidare a cladirilor cu risc seismic ridicat.

3.4. Simplificare

– Îmbunătățirea legislației privind achizițiile publice, în sensul simplificării acesteia și impunerea unei transparențe totale în acordarea contractelor publice în administrația centrală și locală.

– Introducerea sistemelor de guvernare electronică și a ghișeului unic.

4. Educatie si sanatate

4.1. Educație

– Mutarea accentului în actul educaţional de pe transmiterea de informaţie pe crearea de competenţe pentru viaţă pe baza nevoilor de dezvoltare personală și umană. Promovarea educației inclusive prin cultivarea toleranţei, nediscriminării şi acceptării diferenţei în şcoli şi în societate.

– Initierea reformei curriculare pe toate componentele ei, astfel încât conţinutul educaţional să corespundă cu cerinţele de pe piaţa muncii şi ale societăţii digitale.

– Redefinirea statutului cadrului didactic în societate prin salarizare, carieră, criterii de evaluare a performanţei, autonomie educaţională şi integritate.

– Reducerea birocraţiei şi eliminarea sarcinilor administrative inutile pentru personalul didactic în domeniul educaţional.

– Creșterea performanței programelor de formare, cercetare și inovare universitară în clustere integrate (învățământ-cercetare-producție).

4.2. Sănătate

– Elaborarea, dezbaterea publica si adoptarea unei noi legi a sanatatii – Redefinirea statutului personalului medical în societate prin salarizare, traseu de carieră, criterii de evaluare a performanţei şi integritate, având ca finalitate creşterea calităţii actului medical, dar şi reducerea migraţiei în străinătate şi acoperirea deficitului de personal din unităţile sanitare, în special din mediul rural prin acordarea de stimulente.

– Dezvoltarea de programe naţionale de prevenţie şi educaţie pentru sănătate, care să îmbunătăţească semnificativ starea de sănătate a populaţiei, în special în rândul comunităţilor defavorizate.

– Elaborarea unui program multianual de investiţii în sănătate, în vederea asigurării actului medical la standarde care sa convearga cu cele din UE.

– Introducerea de standarde obligatorii de calitate pentru toate nivelurile sistemului sanitar românesc şi a unui sistem de control al calităţii şi asigurare a calităţii serviciilor medicale;

– Evaluarea sistemului de urgenţă la nivel naţional şi realizarea unui necesar de investiţii în vederea asigurării operativităţii echipajelor de interventie în special în mediul rural şi în situaţii critice sau dezastre.

– Încurajarea dezvoltarii asigurărilor private de sănătate, cu posibilitatea opţiunii asiguratului pentru redistribuirea unei părţi din contribuţiile de sănătate pentru asigurările private.

5. Agricultura si pescuit

– Implementarea eficienta a Politicii Agricole Comune si a Politicii Comune de Pescuit

– Dezvoltarea comunitatilor din mediul rural prin cresterea rolului grupurilor de actiune locala. Sprijin in organizarea producatorilor agricoli inclusiv prin intarirea serviciilor de consultanta si consiliere.

– Cresterea performantei si eficientei sectorului agroalimentar cu accent pe calitatea si diferentierea produselor.

– Restructurarea si cresterea performantei in sectorul pomicol

6. Energie

– Finalizarea strategiei energetice nationale și inițierea unui proces de adoptare a acesteia prin consens politic.

– Încurajarea programelor de eficiență energetică, cu precădere în sectorul rezidențial care are un potențial semnificativ de economisire a energiei. În acest sens, vor fi lansate cât mai rapid, programele operaționale din fonduri structurale care vizează sectorul energetic.

– Realizarea unei evaluări urgente a stadiului îndeplinirii obligațiilor aferente programului privind siguranța aprovizionării cu energie pentru iarna 2015-2016.

– Încurajarea producției de resurse energetice primare din surse indigene atât convenționale (carbune, țieți, gaz natural, uraniu), cât și regenerabile.

– Continuarea interconectării sistemelor naționale de transport energie electrică și gaz natural cu Republica Moldova și celelalte state vecine.

– Stimularea tranzacțiilor cu gaz natural de o manieră centralizată și transparentă, ca modalitate de a ajuta la dezvoltarea unei piețe functionale de profil.

– Monitorizarea îndeplinirii tuturor angajamentelor asumate ca stat membru al UE în domeniul reducerii emisiilor de gaze ce produc efect de seră. De asemenea, se va urmari promovarea energiilor regenerabile astfel încât acestea să atingă o pondere de 24% din consumul aferent anului 2020. În acest sens, se va iniția un dialog cu toate părțile interesate și autoritățile cu competență în materie (Consiliul Concurenței și ANRE) pentru identificarea unei soluții de echilibru în ceea ce privește mecanismul de promovare a producției de energie regenerabilă.

7. Transporturi și infrastructură

– Valorificarea poziției geografice a României și transformarea tării într-un nod logistic regional.

8. Dezvoltare sociala, cultură, minorități, mediu, tineret și sport

8.1 Dezvoltare socială

– Promovarea unei protecții sociale active și încurajarea unei culturi a responsabilității individuale. Descurajarea culturii dependenței faţă de ajutoarele sociale şi încurajarea unei culturi a muncii şi a responsabilităţii individuale şi sociale.

– Creşterea ratei de ocupare în rândul tinerilor prin crearea de programe de sprijin în demararea afacerilor, acordarea de facilităţi fiscale pentru angajatori, sprijin pentru obţinerea primului loc de muncă, servicii de informare, orientare şi consiliere
profesională.

8.2. Cultură

– Întărirea capacității institutionale in elaborarea politicilor publice în domeniul culturii şi de management al programelor în domeniul cultural, a stimulării industriilor creative, armonizării legislației din domeniul cultural cu legislația UE, promovarea creației contemporane și a diversității culturale românești.

– Elaborarea unui Cod al patrimoniului naţional, care să asigure cadrul legal şi instituţional pentru evaluarea, protejarea şi păstrarea patrimoniului cultural naţional.

8.3. Culte și minorități

– Sprijinirea cultelor religioase în scopul liberei exprimări a credinței și asigurarea unei finanțări transparente și echitabile.

– Dezvoltarea de politici care sa permita afirmarea și păstrarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase prin politici afirmative, promovarea toleranței, încurajarea dialogului interetnic și combaterea formelor de extremism.

– Promovarea valorilor ce derivă din diversitatea culturală și etnică prin finanțarea unor activități pe bază de proiecte.

8.4. Tineret și sport

– Elaborarea unei Strategii Naționale în domeniul Educației Fizice și Sportului pe termen mediu și lung, în cooperare cu Federațiile Sportive și Comitetul Olimpic Sportiv Român.

– Elaborarea unor politici guvernamentale care vor încuraja dezvoltarea sportului de înaltă performanță și respectarea efectuarii orelor de educație fizică în școli, conform programei.

8.5. Mediu

– Adoptarea unui cod privind mediul înconjurător, care să reunească şi să simplifice legislaţia privind protecţia mediului

– Conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural al României prin utilizarea raţională a resurselor naturale, consultarea cu societatea civilă şi dezvoltarea de parteneriate sustenabile privind protecţia mediului

9. Statul și siguranța națională

– Respectarea obligațiilor ce decurg din calitatea de membru al NATO, UE și din parteneriatele strategice la care România este parte prin creșterea capacității operaționale a forțelor armate. Alocarea resurselor necesare pentru realizarea programelor de achiziții si înzestrare.

– Redefinirea rolului si statutului politistului in societate prin tranferul de cariera predictibil bazat pe competenta.

– Creșterea gradului de siguranță a cetățeanului și eficientizarea structurilor Ministerului Afacerilor Interne.

– Servicii publice comunitare în slujba cetățeanului (documente de identitate, permise, pașapoarte, inmatriculări).

10. Externe și afaceri europene

– Creșterea și consolidarea profilului și rolului României în cadrul UE și participarea în mod activ și consistent la procesul de luare a deciziilor.

– Consolidarea și dezvoltarea Parteneriatului Strategic cu SUA și întărirea dimensiunii sale economice, tehnologice și de schimburi interumane.

– Continuarea activa a eforturilor de promovare si sustinere, prin actiune ferma si cuprinzatoare, a aspiratiilor de integrare europeana ale Republicii Moldova pe baza continuarii consecvente si responsabile a procesului de reforma profunda in spirit
european de catre autoritatile de la Chisinau;

– Promovarea activa a obiectivului de transformare a vecinatatii Romaniei atat in Balcanii de Vest, dar mai ales in vecinatatea estica intr-o zona democratica, de stabilitate, prosperitate, securitate si predictibilitate.

– Asigurarea la standarde europene, cu promptitudine, a unor servicii de calitate de asistenta si protectie consulara pentru cetatenii romani din afara granitelor tarii.

11. Fonduri europene

– Finalizarea implementarii programelor pentru perioada 2007 – 2013 si lansarea de urgenta a tuturor programelor pentru perioada 2014 – 2020;

– Identificarea si eliminarea lacunelor si blocajelor din sistemele de implementare a fondurilor europene, cu accent pe cresterea gradului de utilizare si a calitatii proiectelor finantate.

12. Românii de pretutindeni

– Implementarea de masuri si politici care sa urmareasca afirmarea identității culturale și lingvistice, apărarea drepturilor, libertăților și demnității românilor, tratamentul egal și nediscriminatoriu, exercitarea completă a cetățeniei europene și eliminarea restricțiilor de pe piața muncii.

– Facilitarea menținerii legăturilor cu familiile din România prin: reducerea taxelor consulare și a costurilor administrative, facilitarea transportului, a coletăriei și a transferului de bani.

13. IT

– Realizarea interoperabilității la nivel național, coordonată cu UE pentru eficientizarea activităților publice în sensul oferirii de servicii digitale cetățenilor.