Autorii unor furturi, violuri sau chiar criminali, supuși testării cu detectorul de minciuni, au încercat să-l ”păcălească”, folosind tehnici de eludare, potrivit subinspectorului Florina Bota, psiholog în cadrul Laboratorului de detecție al comportamentului simulat de la Inspectoratul de Poliție Județean Bistrița-Năsăud.
Absolventă a Facultății de Psihologie și a unui curs de doi ani în care s-a pregătit, la Cluj, pentru detecția comportamentului simulat sub îndrumarea lui Ciprian Negru (angajat al IPJ Cluj), membră a Colegiului Psihologilor și cu atestat de liberă practică, Florina Bota a intrat în IPJ Bistrița-Năsăud în luna decembrie a anului 2021 în urma unui concurs.
Lucrează în cadrul Laboratorului criminalistic al IPJ, unde are un birou format din două încăperi: o antecameră antifonată, unde așteaptă supraveghetorii celor testați care provin din arest sau din penitenciar, și biroul în care se află detectorul de minciuni și intră doar ea și persoana testată.
”Dacă am un caz complex, îl documentez cu câteva zile înainte pentru că trebuie să fiu pregătită. Stabilesc întrebările relevante cauzei ce se verifică și trebuie rezolvată, realizez testarea propriu-zisă, fac interviul pre-test, testarea propriu-zisă și interviul post-test, unde port o discuție cu persoana, îi comunic rezultatul. De multe ori, când își dă seama că nu a putut păcăli poligraful, persoana testată își recunoaște fapta. Sunt alte situații în care nu recunosc. Apoi, după ce pleacă persoana testată, interpretez diagramele, întocmesc un raport de constatare criminalistică și îl voi comunica“, a spus Florina Bota.
Detectorul de minciuni nu este altceva decât un aparat fizio-medical ce înregistrează anumite reacții psiho-fiziologice ce se petrec în corpul unei persoane care, în mod deliberat și conștient, spune o minciună.
”Noi lucrăm cu urmele care se află în structura cognitivă, în planul mental al omului. Sunt cazuri în care nu există probe, urme papilare, iar atunci căutăm urmele din structura cognitivă și din planul mental. Cea mai mare curiozitate a tuturor este dacă aparatul se poate fenta. Răspunsul este: aparatul are o acuratețe de 99%, dar el este asemeni unei mașini care e condusă de un șofer. Mașina nu face singură accident, doar dacă șoferul nu este atent. Așa este și cu poligraful. El este unn aparat, înregistrează reactivitatea umană, dar factorul uman ar putea fi păcălit în cazul în care nu este atent. Partea cea mai grea din testarea poligraf este interpretarea diagramelor. Aparatul nu dă răspunsuri, înregistrează sub forma unei diagrame care arată ca un EKG reactivitatea umană, ori factorul uman are responsabilitatea de a stabili dacă omul spune adevărul sau o minciună în raport cu ceea ce trebuie să verificăm. Am avut cazuri în care au folosit anumite tehnici de eludare, însă, spre marea mea satisfacție, mi-am dat seama că acea persoană folosește sau intenționează să folosească o tehnică anume de eludare. Am folosit tehnicile mele ca să-i arăt că mi-am dat seama, ulterior s-a făcut testarea poligraf, s-a interpretat diagrama. Domnului – fiindcă era vorba despre un domn – nu i s-a comunicat răspunsul, dar conștiința – fiindcă el știa ce are stocat acolo – l-a determinat să returneze prejudiciul”, a spus Florina Bota.
Anul trecut, ea a testat 155 de persoane, iar de la începutul acestui an deja a făcut 15 testări. În tot acest timp a întâlnit tot felul de situații: ”Sunt și persoane care își recunosc faptele în cadrul testării sau după testare, dar nu din stres. Aici nimeni nu stresează. De aceea, e nevoie de persoane cu studii în Psihologie, capabile să facă analiză comportamentală. Dacă persoana este stresată, trebuie adusă la un nivel la care poate fi testată, echilibrată. Dacă, în schimb este fără miză, de asemenea, se aduce la un nivel de echilibru pentru a fi conștientizată. Unii cred că pot fenta poligraful, dar nu se poate. Am avut o contribuție în mai multe dosare. Am testat de la furt, la viol, la agresiune sexuală, la omor. Testarea poligraf se concretizează într-un raport de constatare criminalistică, iar el reprezintă un mijloc de probă care ajută la rezolvarea dosarelor. Sunt foarte multe situații în care poate a fost cel mai important mijloc de probă din acel dosar”.
Aici nu poți rezista dacă nu ești pasionat. Trebuie să visezi noaptea diagrame fiindcă nu te poți juca cu libertatea omului.
În cadrul Laboratorului poligraf de la Inspectoratul de Poliție Județean Bistrița-Năsăud se pot face testări doar la solicitarea organelor de cercetare penală.
Propun contra cost sa fie testati toti mincinosii care candideaza la alegeri.
Useless.
Chiar ei sunt cauza care conduc la o acuratețe mai scăzută decât 99%
Mint oamenii cum respiră.
Sa o testeze si pe Halep! Sunt convins ca „fenteaza” poligraful. E malefica, o mincinoasa patologica.
Poate.
Și nu este 100 viabil.
Angajații CIA au test cu poligraf și evaluare anuală.
Cârtițele ( agenții dublii) ca și Aldrich Ames au reușit să păcălească sistemul de mai multe ori.
Ba, chiar poate duce la concluzii greșite.
Și acuzări ilegale. Copiii de la 6 ani mint.
Sunt care devin mincinoși patologici.
Apoi modul cum persoana răspunde e influențată de cultura lui și cultura operatorului, modul cum sunt puse întrebările, vârsta persoanei, sexul.medicamente sau nu pentru tensiune etc.
De exemplu, o persoană care trăiește într-o țară comunistă cu reguli stricte și control etatic extrem, fără acces la droguri clasice să zicem marijuana când este evaluată de o persoană care toată viața ei a trăit în Olanda să zicem , acces liberal , și în care operatorul a consumat la rândul ei ocazional , face parte din viața socială..ei persoana intervievată riscă mai mult să fie evaluată nesinceră tocmai pentru că în sistemul de credință a celui care evaluează..este imposibil că cineva să nu fii experimentat droguri.
National Academy of Science a publicat un studiu aici
http://www.nap.edu/download/10420
care ridică serioase întrebări asupra ratei de acuratețe.By the way e estimată la ora actuală chiar de cei care promovează utilizarea lui pe la 80-90%, nicidecum 99 cum doamna Bota afirmă.. Ca și expert certificat să oferi publicului informații inexacte îmi pare totuși un comportament represibil, e o distorsionare voită pentru a intări un neadevăr.
Adevărul e că metoda are rateurile ei, iar în multe jurisdicții raportul nu e admis
Sunt metode mai recente scanare cerebrală , care sunt promițătoare.
In cazurile expuse cu minciuna patologica toti care sunt prinsi ar putea sa fie microcipati cu microcipuri ieftine din China.
In aceste cazuri sa se faca apel la chirurgia neuronala care sa faca acest transplant la prima abatere a mincinosilor platiti din bani publici.
Restul minciunilor de sant normal ca nu ne intereseaza.
Pentru cc, copii mint poate mai iute de 6 ani asa am fost invatati .Prima la gradinita ‘catelus cu parul cret, Fura rata din cotet si se Joara ca nu fura si lam prins cu ea in gura. Sau sa fi prost de mic ,alegerea facuta de Harapa Alb, calul din grajd frumos alb ca neaua e lasat si alege varianta unei globe de cal murdara slaba vai mama ei ,nu mai vorbesc de cenusareasa varianta ‘pozitiva’cu fata saraca murdara dar e varianta cea mai buna in detrimentul fetei bogate care e urata lenesa ,amintiri din vremea comunistilor.
@TimpOnline Design Team
felicitări pentru ”blockquote” e un pic mărișor dar arată foarte foarte foarte bine 🙂