În podul peste Someșul Mare de pe varianta ocolitoare a orașului Beclean a trăsnit în timpul vijeliei din data de 13 iulie când și vântul sufla cu peste 90 de km la oră. Unda de șoc este cea care a determinat prăbușirea grinzilor.
Informațiile apar în expertiza tehnică realizată la obiectivul în execuție ”Varianta de ocolire a orașului Beclean, ca urmare a evenimentelor meteorologice extreme din 13.07.2023” și semnată de șase specialiști în construcții rutiere, drumuri, poduri și tunele, dintre care doi sunt doctori ingineri.
Potrivit documentului, muncitorii care lucrau în data de 13 iulie a.c. la podul de peste Someșul mare, parte a Variantei de ocolire Beclean, în momentul în care au văzut că se apropie furtuna, s-au adăpostit. Era imposibil, de altfel, să mai continue montarea predalelor la care lucrau în acel moment fără să își pună viețile în pericol având în vedere că vântul sufla cu o viteză de peste 90 de km/h.
Muncitorii care lucrau la montaj predale le-au relatat experților că, în momentul respectiv, au văzut ”o lumină puternică și au auzit un zgomot mare, asurzitor sub forma unui țiuit și un suflu”.
”În foarte scurt timp, în urma unui fulger/trăsnet s-a produs rapid căderea grinzilor de pe cele trei deschideri”, au relatat muncitorii care au recunoscut că s-au speriat și chiar au intrat în panică
În fapt, a trăsnit în grinda a doua din deschiderea șase a podului. Sub privirile îngrozite ale oamenilor, imediat după aceea au început să cadă și celelalte grinzi de pe cele trei deschideri ale podului, acolo unde înălțimea liberă era mai mare.
Cum a fost posibilă prăbușirea grinzilor
S-a creat un front de aer turbionar care a acționat cu putere asupra zonei laterale a grinzilor. Specialiștii citează de altfel și literatura de specialitate care explică pas cu pas ce se întâmplă în cazul unui astfel de fenomen meteorologic extrem.
”În momentul descărcării unui trăsnet, aerul din jurul canalului se încălzește brusc, ajungând la o temperatură de circa 28.000 de grade Celsius, aproximativ de cinci ori temperatura de la suprafața soarelui, inițial producând o expansiune explozivă, rapidă și violentă a aerului înconjurător. Astfel, rezultă o undă de șoc care, ulterior, după o distanță de aproximativ 10 metri, încetinește la o viteză mai mică, devenind o undă sonoră normală percepută de urechea umană ca fiind tunet. Într-o descărcare electrică, 90% din energia trăsnetului este convertită în căldură, în timp ce mai puțin de 1% este convertită în sunet, iar restul în lumină. Unda de șoc produsă de explozia rapidă a aerului (tunetul) este responsabilă de pagubele materiale la clădiri, stâlpi, copaci, etc. Așadar, dacă o construcție este lovită de trăsnet, aceasta are șanse foarte mari să fie afectată și la nivel material fiindcă una de șoc în proximitate mică este devastatoare.
Literatura de specialitate estimează o presiune de circa 132PSI (910kN/m2) la o rază de 4,1 cm aferentă canalului de fulger. Considerând că fulgerul a trecut printre grinzi, această presiune, evaluată pe înălțimea grinzii (2,1 m) și diametrul canalului fulgerului (8,2 cm) se poate traduce prin forță F=2,1 0,082 910=156,7kN (15,6 tone). Această forță dă un moment de răsturnare comparabil cu cel de stabilitate dat de greutatea proprie. În aceste condiții, chiar și sub influența unui vânt cu intensitate redusă ar fi putut să aibă loc destabilizarea grinzilor din efectul fulgerului”, se arată în expertiza tehnică.
Ce dovezi se aduc în sprijinul acestei teorii
Verificarea în teren a grinzilor a scos la iveală faptul că placa de reazem dinspre pila 6 a grinzii s-a îndoit (ambutisat) pe zona de capăt spre fața laterală în lungul grinzii, un fenomen local nemaiîntâlnit la alte grinzi care au căzut de pe alte deschideri în condiții identice.
De asemenea, placa cuzinetului aferent acestei grinzi prezintă urme de frecare, acesta fiind și singurul cuzinet înnegrit, urmele unui arc electric produs.
Specialiștii consideră că este posibil ca o parte din sarcina electrică să se fi descărcat la acest cuzinet, grinzile fiind conectate la partea superioară cu tensori.
”A existat o descărcare electrică la grinzile centrale nr. 2 și nr. 3 din deschiderea nr. 6, iar aceasta a produs o expansiune explozivă provocând destabilizarea grinzilor – ceea ce a dus în primă fază la căderea grinzii nr. 1 din deschiderea amintită, prin răsucirea acesteia în urma agățării în opritor, și ulterior a celorlalte prin efectul combinat al acțiunii vântului”, consideră experții.
Ținând cont că vântul a suflat cu viteze între 70 și 90 de km la oră și izolat chiar și cu 100 de km la oră, forța vântului este cea care a dus la răsturnarea grinzilor, au conchis specialiștii.
Administrația Națională de Meteorologie a confirmat, prin adresa nr. 4061/21.07.2023, că, în data de 13 iulie a.c., zona orașului Beclean a fost traversată de un Sistem Convectiv Mezoscalar, adică un complex de furtuni convective cu averse de ploaie, intensificări ale vântului și descărcări electrice.
De altfel, în aceeași zi, a fost transmisă prin Sistemul RO-ALERT, în jurul norei 11.40, o alertă extremă pentru zona Beclean în care se specifica faptul că vor fi averse torențiale care vor acumula 20 de litri/mp, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului și vijelie.
Adaugă comentariu