Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, printre cei care au elaborat prima Constituţie a României

Ziua Constituţiei României se sărbătoreşte pe 8 decembrie. Constituţia României, prima de după Revoluţia din decembrie 1989, a fost adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 şi aprobată prin referendumul naţional de la 8 decembrie, acelaşi an, cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10.948.468 de participanţi, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, voturile nule reprezentând 2,3%.

Modificarea Constituţiei, inclusiv cu reduerea numărului de parlamentari, poate fi o oportunitate de remodelare a vieţii politice, sociale şi economice, multiplicarea artificială a crizelor politico-instituţionale din ultimul deceniu aducând România într-un blocaj, transmite premierul Victor Ponta: „Modificarea Constituţiei este un proiect de care avem nevoie si vizează atât transformări în raporturile dintre instituţiile politice, cât şi întărirea condiţiilor participării cetăţeneşti la luarea deciziilor pe toate nivelurile administraţiei. O discuţie de revizuirea/reformarea Constituţiei este absolut necesară, iar Ziua Constituţiei este cadrul potrivit pentru a reaminti această necesitate, care trebuie să devină o prioritate în anul politic 2015, degrevat de presiuni electorale”.

Constituţia ”a trecut deja textul timpului”, dar conţine şi ”modificări care nu s-au dovedit cele mai fericite, după cum există şi texte care au permis interpretări forţate, dincolo de spiritul actului fundamental”, se spune într-un mesaj al preşedintelui ales Klaus Iohannis, de Ziua Constituţiei: ”Tocmai de aceea procesul de revizuire a Constituţiei, de modernizare şi clarificare trebuie desăvârşit în perioada următoare, iar modificările vor avea rolul de a o face mai puternică, de a construi un edificiu statal mai eficient, de a întări statul de drept, dar şi libertăţile cetăţeneşti”.

Elaborarea, dezbaterea şi adoptarea noii Constituţii a României au durat un an şi jumătate. În martie 1990, Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională decidea, prin Legea electorală, ca viitorul Parlament să funcţioneze, în principal, ca Adunare Constituantă. Prima întrunire a Adunării Constituante a avut loc la 11 iunie 1990, când a fost desemnată Comisia Constituţională pentru elaborarea proiectului de Constituţie. Comisia, condusă de Antonie Iorgovan, cadru universitar la Facultatea de Drept, număra 23 de parlamentari şi 5 experţi – personalităţi ale învăţământului juridic românesc şi jurişti cu activitate îndelungată.

În intervalul iunie 1990 – ianuarie 1991, Comisia a redactat tezele proiectului de Constituţie, iar la 13 februarie 1991 acestea au fost prezentate Adunării Constituante, care le-a dezbătut până în iunie 1991. Între 15 iulie şi 1 august 1991, grupurile parlamentare sau parlamentarii, individual, au înaintat amendamentele la textul rezultat după dezbateri. Împreună cu cele peste 1.000 de amendamente aduse, proiectul a fost din nou supus dezbaterilor în Adunarea Constituantă, în intervalul 10 septembrie – 18 noiembrie 1991, pentru ca, la 21 noiembrie, să fie adoptat prin vot nominal.

Problema votului final a fost cea care a aprins spiritele încă din prima zi a dezbaterilor. Majoritatea dorea vot deschis, iar opoziţia vot secret.

Votul decisiv asupra noii Constituţii a fost dat la 21 noiembrie 1991, la Bucureşti, deşi iniţial se propusese să aibă loc la Alba Iulia, prima Capitală a statului român unitar. Din totalul de 510 parlamentari, au fost prezenţi 509, din care 414 s-au pronunţat ”pentru” şi 95 ”împotrivă”.

FSN, PUNR şi reprezentanţii minorităţilor altele decât cea maghiară au votat ”pentru”, cu câteva excepţii. PNŢCD şi PNL s-au pronunţat împotrivă, iar UDMR a votat în bloc ”împotrivă”. Votul nominal a fost pecetluit prin semnătură.

Noua Constituţie a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233, din 21 noiembrie 1991.

După patru ani de la adoptarea Constituţiei României, la 13 noiembrie 1995, deputaţii au adoptat, în cadrul şedinţei Camerei Deputaţilor, propunerea legislativă privind proclamarea ‘Zilei Constituţiei României’ pentru data de 8 decembrie. Plenul Senatului a aprobat, la 5 decembrie 1995, iniţiativa legislativă a Camerei privind proclamarea ‘Zilei Constituţiei României’ (Legea nr. 120/8 decembrie 1995).

Constituţia adoptată în 1991 a fost modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003.

Aceasta a fost aprobată prin referendumul naţional din 18 – 19 octombrie 2003 şi a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului.

Preşedintele Curţii Constituţionale a României, Augustin Zegrean, între 1990-1992 senator de Bistriţa-Năsăud din partea FSN a a fost vicepreşedintele Comisiei Juridice a Senatului şi membru al comisiei de redactare a Constituţiei României. Ulterior a devenit membru al PD. La alegerile din noiembrie 2004 a fost ales ca deputat de Bistriţa-Năsăud pe lista PD. În această calitate, a fost membru în Comisia juridica de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor.

În data de 17 iunie 2010 a fost ales, cu cinci din nouă voturi, în funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale a României. Mnadatul său este de nouă ani.

Augustin Zegrean s-a născut la data de 29 martie 1954, în satul Sânmartin, Cluj. A absolvit cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj în anul 1980. După absolvirea facultăţii a lucrat pe postul de consilier juridic la BJATM Bistriţa (Comat) (1980-1984) şi apoi la Electrica Bistriţa (1984-1988). Începând din anul 1988 a profesat ca avocat în Baroul Bistriţa-Năsăud, specializându-se în drept civil şi comercial şi având preocupări în domeniul privatizări societăţilor comerciale şi în insolvenţă.