Prima comună din Bistriţa-Năsăud care scoate gunoiul de grajd din curţi. Unde va fi depozitat

Gunoiul de grajd este principala sursă de poluare în mediul rural, atrag atenţia specialiştii de mediu.  Numeroase boli grave se pot transmite dacă nu se respectă regulile de depozitare înainte de folosirea ca îngrăşământ. În judeţul Bistriţa-Năsăud au fost identificate trei zone sensibile la poluările cu nitriţi şi nitraţi. Este vorba de comunele Bistriţa Bârgăului, Urmeniş şi Ilva Mică, însă doar una dintre ele a făcut ceva pentru ca să pună capăt acestui fenomen.

Comuna Bistriţa Bârgăului a primit finanţare de la Ministerul Mediului, 1,6 milioane de lei, ca să amenajaze o platformă betonată de gunoi de grajd unde fermierii din comună să ducă iarna gunoiul provenit de la animalele din gospodărie, iar primăvara să-l ia de acolo şi să-l împrăştie pe ogoare.

„Bistriţa Bârgăului a fost identificată ca fiind o zonă vulnerabilă la poluarea cu nitriţi şi nitraţi. De aceea s-a considerat că e foarte bine să fie amenajată o astfel de platformă pentru gunoiul de grajd care este un foarte bun îngrăşământ, însă în anumite cantităţi. El va fi distribuit, conform unor studii pedologice, în anumite cantităţi pe terenurile din Bistriţa Bârgăului. Dacă acest tip de gunoi nu este bine manageriat şi este distribuit în cantităţi foarte mari atunci poate deveni un poluant. Bistriţa Bârgăului este singura comună care a obţinut finanţare pentru managementul acestui tip de deşeuri. Acolo a fost o procedură îndelungată de aprobare fiindcă au fost tot felul de discuţii între Primăriile Bistriţa Bârgăului şi Tiha Bârgăului privind locaţia, dar ne bucurăm că s-a ajuns la un consens şi putem face dovada managementului eficient al deşeurilor în această zonă expusă poluării cu nitriţi şi nitraţi”, a declarat Sever Roman, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud.

Primarul din Bistriţa Bârgăului, Vasile Laba, a declarat pentru Timp Online, că anul viitor s-ar fi împlinit un deceniu de când administraţia locală se chinuie să facă acest proiect funcţional.

„A fost foarte greu cu locaţia. La început am găsit una pe partea cu Piatra Fântânele, la Tiha. Nu a fost de acord atunci fostul primar Dologa, deşi era o păşune comunală şi îndeplineam condiţiile prin ghidul de implementare. Am găsit apoi o locaţie între Livezile şi Bistriţa Bârgăului, în zona Blidireasa. E drumul modernizat pe Măsura 125, drum forestier. Există acces, iar oamenii şi-au dus deja gunoiul acolo. Există o singură persoană nemulţumită care protestează la Prefectură de ceva vreme, dar nu avem ce face. Oamenii sper să fie mulţumiţi, mai ales că fermierii, prin proiectele pe care le depun la APIA, trebuie să facă dovada că au platformă de gunoi sau o fosă vidanjabilă. Dacă duc gunoiul pe platforma special amenajată, noi le dăm adeverinţă şi nu vor mai fi obligaţi să îşi facă particular lucrările respective. Nu se mai poate să aruncăm bălegarul oriunde, iar cineva mai la vale să bea apă din fântână. Nu este normal, de aceea ne bucurăm că am reuşit să facem platforma chiar dacă pentru foarte puţină lume pare că e un impact negativ asupra mediului. Dar se poate verifica: platforma e betonată, izolată. După ce va fi depozitat, oamenii vor putea, cu utilajele noastre sau ale lor, să-l ducă şi să-l distribuie direct pe terenurile pe care le au. Vor plăti numai costul de transport al gunoiului”, a spus primarul Vasile Laba.

El a explicat că terenul trebuia să fie la mai mult de un km de cursul apei şi de 500 de metri de cea mai apropiată casă, acesta fiind motivul pentru care platforma a fost amplasată în zona respectivă, iar acesta a fost găsit în zona Blidireasa.

„Platforma e finalizată, aşteptăm doar autorizaţia de la Agenţia pentru Protecţia Mediului după care va trebui să funcţionăm. Oamenii care au depozitat până acum gunoiul de grajd pe lângă cursurile râurilor o să-l ducă pe platforma special amenajată. Avem şi o vidanjă, un tractor pentru împrăştiat gunoiul de grajd foarte bun şi o volă pentru cei care au fose”, a spus Vasile Laba.

O parte dintre localnicii din Bistriţa Bârgăului ne-au spus că salută faptul că se face un pas spre civilizaţie, dar alţii sunt nemulţumiţi că au de parcurs câţiva kilometri cu căruţele să-şi ducă gunoiul la noua platformă şi spun că nu o vor face.

Nitriţii şi nitraţii sunt componenți naturali ai solului ce provin din mineralizarea substanțelor organice azotoase de origine vegetală și animală, sub acțiunea microorganismelor existente în sol. O parte din nitrați și nitriți este absorbită de rădăcinile plantelor și servește ca materie primă pentru sinteza proteinelor și altor compuși cu azot, iar altă parte este antrenată de apele de suprafață sau de cele care se infiltrează în sol şi, în felul acesta, poluează.

Ministerul Mediului a derulat proiectul “Controlul integrat al Poluării cu Nutrienți” care presupunea investiții totale de peste 60 de milioane de euro. Sursele finanțării sunt un împrumut de la Banca Mondială în valoare de 50 milioane de euro, contribuție GEF de 4 milioane euro, contribuții ale Consiliilor Județene în valoare de 1,4 milioane euro, contribuțiile Consilii Locale – 3,63 milioane euro, și contribuția Administrației Naționale Apele Romane, de 1 milion de euro. Proiectul a presupus, de asemenea, și investiții în sisteme de canalizare și stații de epurare pentru îmbunătățirea calității apei și a condițiilor de igienă.