Primăriile din judeţ şi Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud nu au fost în stare să cheltuiască toţi banii pe care i-au avut la îndemână în buget, arată Curtea de Conturi în raport. Anul 2014 s-a încheiat cu un excedent bugetar de 25,7 milioane de lei. Banii în plus nu au provenit nici pe departe din încasarea veniturilor peste nivelul aprobat, ci de nerealizarea unor cheltuieli, respectiv de neutilizarea sumelor primite din fonduri UE.
Potrivit sursei citate, bugetul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud a însumat venituri în valoare de 201,2 milioane de lei şi cheltuieli de 203,3 milioane de lei, rezultatul execuției bugetare fiind deficit în valoare de 2 milioane de lei.
Primăria Bistriţa a avut la dispoziţie venituri în valoare de 184,3 milioane de lei şi a făcut cheltuieli de 180,2 milioane de lei, la final de an rămânând cu 4,1 milioane de lei necheltuiţi.
Veniturile celor trei oraşe – Beclean, Năsăud şi Sîngeorz-Băi – s-au cifrat la 59,8 milioane de lei, iar cheltuielile la 62,2 milioane de lei, rezultatul execuției bugetare fiind deficit în valoare de 2,3 milioane de lei.
Bugetele locale ale celor 58 comune au însumat venituri în valoare de 473 de milioane de lei, iar cheltuielile au fost de 446,9 milioane de lei. Primarilor de comune le-au rămas aşadar 26 de milioane de lei pe care nu i-au putut cheltui.
CJ Bistrița-Năsăud a administrat 19% din banii publici aflaţi la dispoziţia autorităţilor judeţene, Primăria Bistriţa 17%, iar comunele 44% din total venituri, respectiv 42% din totalul cheltuieli.
Cel mai mare buget derulat în anul 2014 a fost al comunei Prundu Bîrgăului, cu plăți în valoare de 20,5 milioane de lei, iar cel mai mic al comunei Milaş cu plăți în valoare de 1,8 milioane de lei.
Un număr de 12 comune au făcut plăţi între 10 milioane şi 16 milioane de lei: Măgura Ilvei, Maieru, Rebrişoara, Feldru, Zagra, Josenii Bârgăului, Tiha Bârgăului, Telciu, Lechinţa, Rebra, Târlişua şi Şieuţ.
Între 5 milioane de lei şi 10 milioane de lei, au făcut plăţi 29 de comune: Galaţii Bistriţei, Lunca Ilvei, Şanţ, Romuli, Şintereag, Chiochiş. Teaca, Budacu de Jos, Matei, Căianu Mic, Bistriţa Bârgăului, Leşu, Parva, Livezile, Mărişelu, Rodna, Şieu, Ilva Mare, Sânmihaiu de Câmpie, Salva, Ilva Mică, Spermezeu, Şieu Odorhei, Cetate, Dumitra, Braniştea, Nimigea, Chiuza, Uriu.
Un număr de 15 comune au făcut plăţi sub 5 milioane de lei: Dumitriţa, Silivaşu de Câmpie, Nuşeni, Urmeniş, Şieu Măgheruş, Runcu Salvei, Monor, Coşbuc, Negrileşti, Petru Rareş, Ciceu Giurgeşti, Ciceu Mihăieşti, Poiana Ilvei, Budeşti, Miceştii de Câmpie.
Curtea de Conturi arată că, în 2014, nu s-au obţinut venituri și nu s-au făcut nici cheltuieli din credite externe, iar din creditele interne s-au raportat plăți în valoare de 9,1 milioane de lei, tragerile fiind efectuate în perioadele anterioare.
Per total, bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor și judeţului au încheiat execuția bugetară a anului 2014 cu excedent în sumă de 25.777.000 lei.
„Excedentul înregistrat în execuţia bugetelor unităţilor administrative -teritoriale la 31.12.2014 trebuie precizat că acesta nu a fost determinat de încasarea veniturilor peste nivelul prevederilor definitive aprobate prin bugetele locale ci de nerealizarea unor cheltuieli bugetare la nivelul resurselor financiare asigurate în limita creditelor bugetare definitive aprobate, respectiv de neutilizarea sumelorprimite din fonduri UE/alți donatori, la nivelul prevederilor bugetare”, se mai arată în raportul Curţii de Conturi.
Din analiza datelor prezentate rezultă că nivelul încasărilor totale realizate a fost inferior atât față de prevederile inițiale și față de cele definitive. Bani mai mulţi s-au încasat din subvenții de la alte nivele ale administrației publice (+5,6 milioane de lei) și la cote și sume defalcate din impozitul pe venit (+1,2 milioane de lei).
La celelalte categorii de impozite și taxe nu s-au realizat nivelele previzionate, existând nerealizări în valoare de 7,1 milioane de lei la venituri din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri, de 4,8 milioane de lei la sume defalcate din TVA și de 255,9 milioane de lei la sume primite de la UE în contul plăţilor efectuate și prefinanțări.
„Gradul scăzut de colectare a impozitelor si taxelor locale comparativ cu drepturile constatate se datorează activității necorespunzătoare desfășurate de personalul cu atribuții în acest domeniu cu repercusiuni directe asupra volumului cheltuielilor bugetare care pot fi direcționate pentru satisfacerea necesităților de funcționare și de dezvoltare a unităților administrativ-teritoriale”, arată auditorii Curţii de Conturi.
Veniturile din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri, care reprezintă veniturile proprii ale unităților administrativ-teritoriale dețin o cotă redusă, de 12,8% în totalul veniturilor încasate, comparativ cu nivelul celorlalte surse de finanţare care cumulate reprezintă 87,2%, din care: sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată -33,9%, subvențiile de la alte nivele ale administrației publice-20,4%, sumele primite de la UE -19,1%, cote și sume defalcate din impozitul pe venit-13,8%.
În anul 2014, volumul total al plăţilor efectuate din resursele bugetului centralizat la nivelul judeţului Bistrița-Năsăud s-a cifrat la 892,7 milioane de lei, sub nivelul creditelor bugetare aprobate, gradul de realizare fiind de 71,1%, nivelul cel mai scăzut fiind înregistrat la categoria „proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile”, urmată de categoria „dobânzi”,”cheltuieli de capital” și „alte transferuri”.Utilizarea aproape integrală s-a realizat la „cheltuieli de personal” şi ”subvenții”.
Din analiza structurii plăţilor bugetare efectuate rezultă că ponderea acestora pentru cheltuieli de personal este de 28,7 %, devansând ponderile celorlalte categorii de plăţi, după cum urmează: cheltuieli pentru proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile care au înregistrat o pondere de 28,2% şi cheltuieli de capital de 12,9 % din volumul total al plăţilor bugetare, evoluţia şi structura cheltuielilor bugetare reflectând o tendinţă de orientare a autorităţilor administraţiilor publice locale cu precădere spre asigurarea condițiilor de funcționare a entităților prin efectuarea cheltuielilor de personal și a celor pentru bunuri și servicii şi mai puţin pentru investiţii destinate dezvoltării economiei locale.
Foto: arhivă
Da si estia si-o cumparat VERVERITE ???