Actualitate

Primele 30 de locuri musai de vizitat în Bistrița-Năsăud, prezentate la Complexul Muzeal

(FOTO) 30 de locuri musai de vizitat, deloc sau prea puțin cunoscute din județul Bistrița-Năsăud, au fost scoase deja la lumină de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud care a realizat deja o treime din proiectul ”100 de locuri musai de vizitat în Poarta Transilvaniei”.

Inițiativa care a pornit de la Mihaela Ivan va fi dezvoltată în continuare sub coordonarea vicepreședintelui Camelia Tabără, iar primele rezultate au fost prezentate, vineri, la Complexul Muzeal Bistrița, în cadrul unei întâlniri la care au participat șefi de instituții publice, ONG-uri, salvamontiști și operatori din turism, dar și deputatul Bogdan Ivan.

Nevoia de implicare colectivă în dezvoltarea turistică a județului a fost recunoscută unanim, mai ales că acum există deja o bază de date la care s-a lucrat intens în ultima perioadă.

”Ca să integrăm corespunzător obiectivele și ca să folosim infrastructura de comunicație accesibilă din toate direcțiile de intrare în județ, pe fiecare vale am descris obiectivele turistice. În prima etapă, am venit cu 30 de obiective, urmează până în 5 decembrie să completăm lista până la o sută, o sută și ceva. Am stabilit șapte porți de intrare în județul Bistrița-Năsăud”, a spus prof. Bartha Andras.

  • Poarta vestică, intrarea dinspre Dej, culoarul Someșului Mare până la Bistrița.
  • Poarta nord-vestică peste Dealul Șpanului, corobâre la Reteag, Târlișua și Uriu.
  • Poarta cea nordică, intrarea dinspre Dealul Ștefăniței, Pasul Șetref, care include Valea Zăgrii, țara Năsăudului.
  • Poarta nord-est cu intrarea prin Pasul Rotunda, Someșul Superior, compartimentul Munților Rodnei.
  • Poarta estică estică având intrarea din Pasul Tihuța, coborâre pe Valea Bârgăului.
  • Poarta sudică cu intrarea în județ prin comuna Teaca.
  • Poarta sud-estică, intrarea prin Monor – Gledin.

”Pe fiecare poartă sunt obiective variate, am inclus obiective cultural-istorice, culturale, naturale, puncte gastronomice, activități agrementale, arii protejate vizitabile de pe văile respective. Am vrut să canalizăm fluxurile turistice de pe fiecare intrare. Prin ieșirile cu studenții am observat că unde a apărut un drum nou, au început să apară turiștii și punctele de servire a mesei. Înspre Țara Lăpușului, la prima reabilitare a drumului am văzut mașini din toată România parcate chiar sus în vârf, iar în următorul an a apărut și punctul gastronomic. E limpede că infrastructura modernă atrage turiști. Eu recomand ca și administrația locală să îngrijească aceste puncte de atracție turistice, să existe acces, să fie cunoscut numărul de telefon al persoanei care se ocupă de obiectivul respectiv. Avem peste 21 de arii protejate în județul Bistrița-Năsăud vizitabile, dar nu am dezvoltat până acum forme de turism, de practicarea turismului în aer liber, deocamdată am rămas blocați la cazare și masă care nu ne aduc un sejur mai lung de 2 zile dacă nu vor dezvolta activitățile pe văi și în tot județul ca să păstrăm oamenii măcar 4-5 zile aici”, a spus el.

Studenții și profesorii au identificat mai întâi obiectivele turistice, care sunt transpuse acum pe o hartă accesibilă și de pe telefon. Nu va mai avea nevoie turistul să întrebe unde se află Poiana cu Narcise de la Mogoșeni, fiindcă sunt disponibile coordonatele GPS. Totodată, au mai fost indicate și locurile unde, în apropiere de aceste obiective, se poate lua și masa.

”Urmează când finalizăm inițiativa de 100 de obiective musai de vizitat să avem coduri QR care apar pe obiectiv – nu panouri care se degradează – coduri accesibile de pe orice sistem modern și automat se deschide un ghid virtual. Sunt bucuros ca și profesor la Geografia Turismului că am avut ocazia împreună cu cei 27 de voluntari studenți implicați în proiect să ne implicăm în mod concret la dezvoltarea județului și să dăm un sens muncii lor de studenți. Au descris fiecare obiectiv, le apare numele, își asumă răspunderea”, a spus prof. Bartha.

Aici mai multe detalii despre proiectul ”100 de locuri musai de vizitat în Poarta Transilvaniei”.

3 comentarii

  • Campania asta de promovare cu poarta imi aminteste de promovarea frunzulitei dupa model Udrea. O campanie de tocat bani gandita prost. Intai pregatesti oferta turistica (repari bisericile, castelele apoi amenajezi rezervatiile, deschizi pubicului cladirile de patrimoniu (restaurate) si abia apoi te apuci de promovare. Tot judetul e o ruina si niste aerieni se apuca sa le promoveze. Stiati ca avem muzeu cinegetic in judet? El exista la Beclean in fosta incinta a primariei, dar nu functioneaza. Stiati ca am putea face in judet un tur al bisericilor fotificate? Nu se poate ca ele se darama precum s-a daramat cea din Jelna sau Viile Tecii sau cum se va darama cea din Vermes. Toata actiunea asta se reduce la o promovare a organizatorilor, mai precis a ivanilor. (nu degeaba ivanca apare in mai toate pozele, de parca ar fi sarbatorita zilei.

    • Chemați vizitatori, că drumurile sunt pline de gropi! Până și în satele din împrejurimi exista asfalt.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.