„Lucrurile merg conform planului pe Via Transilvanica! Bornele sunt instalate acolo unde le este locul, marcajele de pe traseu sunt tot mai dese și devine tot mai clar care este sensul drumului! Lucrurile nu se întâmplă de la sine, numai în măsura în care membrii comunităților implicate în proiect își aduc, acolo unde este necesară, contribuția proprie. Ceea ce am văzut noi tot parcurgând diferite porțiuni de traseu, fie ca voluntari marcatori, sau în alte misiuni, este felul în care fiecare comună își asumă rolul în acest proiect. Mobilizarea este exemplară, vă mulțumim”, a scris Tăşuleasa Social pe Facebook.
„Nu ne oprim nici din marcat! Voluntarii sunt pe drum în fiecare zi, cu pensule și vopsele și fac marcaje suplimentare pe traseu, astfel încât nimeni nu se va pierde pe Via Transilvanica! Suntem bucuroși că cei de la Salvamont se implică și ei în acest sens! Avem și fotografii superbe, produsul lui Mihai Ţuţu! Aaa și: Urmăriți pagina de Instagram pentru că avem multe de spus despre 5 fete de la Tasuleasa Social și am început acolo! Mâine este deja ziua trei! Cale bună!”, au ami adăugat cei de la Tăşu.
Reamintim că montarea bornelor pe Via Transilvanica a început în 27 august întrucât Asociaţia Tăşuleasa Social vrea ca, până în 29 septembrie a.c., să aibă 133 de kilometri marcaţi, să se poată folosi.
„Ne-am dori, dacă se poate, în doi-trei ani, să îl terminăm de trasat. Via Transilvanica în planurile noastre are o limită undeva unde este cerul, adică se pot face enorm de multe lucruri şi nu cred că, în viţa anoastră, le vom termina. I-am spus un drum care uneşte şi nu am vrut neapărat să fie de Centenar, am vrut să ne unească pe noi, ca români, să avem un proiect mare, în care să ne implicăm aşa cum cred eu că merităm: să ne unim, să avem toate forţele cumva, să nu se risipească. Noi avem o diaspora foarte mare de peste 4 milioane de oameni, iar prin acest proiect am văzut că cei din diaspora se apropie. Deja avem peste 400 de donatori, foarte mulţi din diaspora, iar semnalele pe care le avem sunt că acum s-ar întoarce cu drag în ţară. Cred că asta e cea mai mare relevanţă a acestui proiect. Vom avea, cred eu, un proiect de relevanţă mondială dacă reuşim să îl terminăm şi dacă găsim resurse. Sigur că asta este o provocare pentru Tăşuleasa Social. Probabil vom avea nevoie de 1,5 milioane de euro numai la trasare, dar nu este o sumă aşa de mare dacă ne gândim că se cheltuiesc 3 milioane de euro pe un drum agricol într-un sat. Deja avem destui oameni care au făcut promisiuni, iar într-un timp foarte scurt, am putut să adunăm banii pentru primii 133 de km, ceea ce este un început foarte bun în primele 4 luni de proiect”, a spus pentru Timp Online preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social, Alin Uhlmann Uşeriu.
Sursa foto: Facebook Asociaţia Tăşuleasa Social
In opinia mea pe langa bornele de andezit intermediar- marcarea trebuia facuta cu mici semne rotunde din plastic sau albe cu bordura portocalie ce pot fi atasate de arbori cu un cui si in centru un semn V.T(via tasuleasa)-acum vad ca s-a adoptat un T, atunci un T portocaliu, iar sub initiale , numarul km din cand in cand sau sageata directiei se considera o orientare( sud-nord sau nord sud) Semnele pot fi comandate -imprimate eventual chiar la un comanditar- 1000 bucati si distribuite pe judet iar voluntarii le-ar putea atasa cu cuie.
Pe internet ex google maps corespondentul virtual al amplasarii ar trebui sa aiba o icoana personalizata identica.
Din pacate aceasta nu este o idea inspirata de doua motive.
1) Cuie nu dau bine la copaci.
2) Se vor fura/distruge rapid.
Semne vopsite nu se fura si raman. Din cauza asta au fost puse si bornele grele din andesit si betonate care nu se fura si nu se ditrug rapid sau usor. Din experienta Via Maria Theresa, unde au fost amplasate boren din lemn cu semen asa cum ati propus acum se stie deja ca exista omeni care fura si distrug.
Sunt două obiecții valabile.
Prima, totuși ar fi din punctul meu de vedere o intruziune minoră cuie în aproximativ-1000 arbori, avantajul ar fi că dacă nu s-ar fura costurile cu întreținerea traseelor ar scădea(datorită durabilității).
Traseele vopsite trebuie în permanență refăcute la câțiva ani.
Ideea mi-a venit tocmai în urma unei excursii pe un trail de 175 km unde semnalizarea era în forma respectivă, e adevărat însă că însă la nivel cultural furtul semnelor nu se practică deci dacă ai amplasat semnul respectiv nimeni nu îl atinge.
De altfel pentru borne de piatră, personalizate de către artiști locali, am optat de la început ca și părere, asigură durabilitate foarte mare în timp (exceptând scenariile de coliziune cu vehicule) și în plus o identitate creativă proprie.
Personal dacă aș fi într-un comitet de organizare aș organiza ședințe de informare -consultare locală la nivel de localități pe unde va trece drumul pentru a aduna informații-sugestii, comentarii dar și pentru a implica oamenii locali în proiect, sprijinul acestora e vital. Primarii au desigur un cuvânt de spus, dar și oamenii simplii trebuie sensibilizați și informați ținuți la curent cu noutățile care apar, orientați spre diferite oportunități(Programe de subvenționare, formare turistică, inițiativă).
Nu e normal doar ca și primarii și familiile apropiate să beneficieze, cum s-a întâmplat anterior în diferite subiecte de aceste oportunități.
În fond, Via Transilvanica în primul rând cred că are valențele unui program de dezvoltare durabilă locală a comunităților inițiat la firul ierbii, un proiect autohton, care ar trebui să valideze capacitatea de cooperare și talentele locale.
Nu e neapărat extrem de complex la nivel de logistică de bază(cel puțin așa se percep lucrurile din exterior) dar se poate complica la un nivel complex de proiect turistic național și de ce nu europeean, dezvoltând treptat infrastructura aferentă. Trebuie visat și promovat și e bine că există susținere transpartinică.