Prof. Florin I. Bojor a mers la Mausoleul de la Mărășești cu ocazia centenarului celebrei bătălii care a schimbat soarta istoriei României:
”Duminică, 6 august 2017, s-au împlinit 100 de ani de la marea jertfă a românilor de la Mărăşeşti care stă la baza României de azi. Astfel, dis-de-dimineaţă sute de creştini practicanţi, iubitori de neam şi patrie din toate colţurile ţării am dorit să participăm la Sfânta Liturghie şi să ne rugăm pentru sufletul martirilor neamului nostru.
Însă, la intrarea din stradă în curtea mausoleului am fost informaţi că nu este niciun preot care să facă Sfânta Liturghie şi, mai mult, gardienii ne-au transmis mesajul: „Pe aici nu se trece!” Adică, nu am fost lăsaţi să intrăm să ne rugăm în curte sau în mausoleu.
Era terifiantă imaginea unui veteran de război căruia gardienii i-au transmis mesajul pe care el în bătălie îl striga, iar acum la ceas aniversar, el însuşi era victima… Frumos, nu? Aceeaşi dezamăgire au gustat-o şi femeile din Asociaţia Femeilor Ortodoxe, adică urmasele celor care au strâns banii pentru ridicarea mausoleului, ca să nu mai aminitim de rudele eroilor îngropaţi acolo.
Ca atare, în parcarea din faţa mausoleului, noi creştinii practicanţi, ne-am rugat şi am cântat cântece patriotice. Cum nu era niciun soldat de gardă, copiii au venit să-şi facă poze cu steagul: Virtus Romana Rediviva.
Am stat până la amiază şi apoi fiecare s-a întors spre casă dezamăgit că virtutea română e bine adormită la autorităţi, care au reuşit de Centenarul bătăliei de la Mărăşeşti să transforme Mausoleul Eroilor Români în Mausoleul lui Lenin. Bravo… Oare în judeţul Vrancea nu mai sunt preoţi care să fi făcut Sfânta Liturghie la Mausoleu?”.
Duminică seara, la Mausoleul de la Mărășești a avut loc o ceremonie de comemorare la care au participat președintele României Klaus Iohannis, premierul Mihai Tudose și alte numeroase oficialități.
Din păcate cam aşa ştim noi să ne comemorăm înaintaşii…proasta organizare ne caracterizează…
Ce m-a surprins şi deranjat cel mai tare, este faptul că deşi ieri s-a sărbătorit centenarul unui mare eveniment al acestei țări, nici un ziar local nu a găsit de cuviință să scrie câteva rânduri despre acest eveniment, pentru a le aduce la cunoştință şi tinerilor de pe meleagurile noastre ceea ce s-a întâmplat cu o sută de ani în urmă la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz, unde bunicii şi străbunicii noştri şi-au dat viața pentru ca noi, urmaşii lor, să avem o țară. Câte organizații şi instituții din județ şi din țară s-au implicat în mediatizarea acestui solemn eveniment? Câte? Cred că foarte puține…Sincer, mă întreb, oare chiar se vrea îndobitocirea tineretului în aşa măsură încât să nu îşi mai cunoască nici istoria, nici neamul? Chiar aşa? De aceea spun că măcar jurnaliştii mai au şansa şi datoria de a aduce la cunoştință cititorilor fapte şi evenimente în timp real, anterior petrecerii lor pentru ca cei ce le citesc să îşi poată programa din timp participarea la acestea. Lăsați naibii Loganurile ce se urcă pe bolovani…sau alte ştiri care duc la îndobitocire şi scrieți mai mult despre viața culturală, despre lucruri din care tinerii noştri să aibă mai multe de învățat. Vă mulțumesc şi aştept!
Puțini români știu că ridicarea Mausoleului pentru cinstirea celor care și-au pierdut viața departe de satele și orașele lor, a fost posibilă prin donația a 20 de ha de către primarul de atunci, Ulise Negropontes. A cărui urmași au devenit celebri, dar pe alte meleaguri. John și Nicholas Negropontes.
http://adevarul.ro/locale/focsani/viata-mosierului-negropontes-donat-teren-avere-mausoleul-marasesti-doi-oameni-puternici-america-fost-descendentii-lui-1_55229604448e03c0fd46a165/index.html
Ideea e, victoria de la Mărășești ca și comemorarea prin acest mausoleu, considerat unul dintre cele mai frumoase monumente militare din Europa destinate celebrării sacrificiului acelor oameni, a fost un efort colectiv.
Colectiv, pentru că mobilizarea a venit din partea societății civile(strângerea fondurilor) fără dedicație de la buget ca și astăzi pentru construirea a tot felul de simboluri artificiale gen Catedrala Mântuirii Neamului, de asemeni s-a organizat un adevărat concurs pentru arhitectura acelui mausoleu(fără a oferi cu dedicație unui om agreat apropriat de partidul de guvernare) iar implicarea a fost din partea românilor cu diferite origini etnice sau religioase.
România ar fi avut în 2017 ce să celebreze, colectiv , să reînoiască cu trecutul tradiția unității în diversitate și a sacrificiilor și efortului colectiv, da ar fi o mândrie să vezi că oameni atât de diferiți ca și origini sociale, origini etnice și religioase au știut să se organizeze împreună, să se mobilizeze de la opincă la vlădincă , să treacă peste diferențele aparente și să conclucreze împreună.
Da, din păcate nu s-a realizat acest lucru.
Am văzut săptămâna trecută un ritual de celebrare a eroilor necunoscuți din primul război mondial la un monument la fel dedicat celor care și-au pierdut viața în primul război mondial.
Și știți ceva.
Am fost impresionat. La fel ca și zecile de spectatori zilnici.
La acel monument, 24 hrs din 24 hrs sunt gărzi militare, care la aceiași oră, în fiecare zi comemorează prin fraze scurte și marș militar scurt memoria acelor oameni. Monumentul este excelent întreținut, serviciul comemorativ impecabil oferit și trăit de acei oameni care comemorează tradiția.
Înainte de a sărbători artificial ceva, oamenii ar trebui informați corect despre ce s-a petrecut și cum s-a petrecut.
Iar respectul și memoria vor veni de la sine.