Pronostic sumbru pentru Casa Scriitorilor de la Valea Vinului. Cine spune că se va prăbuşi

Casa Scriitorilor de la Valea Vinului, clădire ridicată în jurul anului 1900 şi în care au poposit Liviu Rebreanu, George Coşbuc, Mihail Sadoveanu sau Lucian Blaga, se va transforma, în curând, într-o grămadă de moloz. Pronosticul îi aparţine primarului comunei Rodna, Alexandru Năşcan (PNL), care priveşte neputincios la cum se prăbuşeşte clădirea despre care se spune că ar fi aparţinut Casei Regale a României.

„Noi vorbim despre Casa Scriitorilor de mult timp. Nu vreau să repet discuţiile pe care le-am avut cu preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, cu alţii care s-au perindat pe aici, inclusiv cu domnul Varujan Vosganian care ne-a spus să ne luăm rămas bun de la ea pentru că nu au bani să o salveze. Din păcate, ea nu e a nostră, ci a USR. Pe lângă faptul că e o clădire veche cu multă igrasie, pe noi nu ne-a mai întrebat nimeni de soarta ei. Dacă nu sunt bani, şi domnul Alexandru Uiuiu de la judeţ (de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional -n.r.)  vorbeşte ca şi mine. Nici dumnealui nu primeşte bani, nici eu. Ne tot spun că îl clasifică, supraclasifică, poveşti! Cu poveşti clădirea se va surpa şi va rămâne un teren pe care se vor bate poate nişte băieţi cu gulere albe şi o să fie treaba bună. Sunt răutăcios din acest punct de vedere fiindcă există dezinteres din partea USR. Nu sunt de vină cei de la judeţ”, a spus Alexandru Năşcan la un post tv.

Primarul a amintit că mai sunt pe razua comunei pe care o conduce şi alte edificii din seria monumentelor istorice. Este vorba de ruinele basilicii dominicane şi de biserica veche greco-catolică. „Nu ai voie să te atingi de ele. Sunt monumente. Încet, încet, timpul, vremea, ploile le degradează. Este greu din acest punct de vedere şi dacă vrei să poţi să faci ceva. Şi acolo la biserica greco-catolică doar enoriaşii au pus mână de la mână să se poată ruga. În rest, noi îi ajutăm doar cu nişte bani pentru lemne”, a spus Năşcan.

„Descoperirile arheologice dovedesc că Rodna a fost populată înainte de perioada dacică, încă din neolitic. Despre minele de la Rodna se spune ca au fost stapânite de gepizi, după care au trecut la slavi. Aceste popoare migratoare nu cunoşteau exploatarea mineralelor, care se făcea de către bine cunoscători în minerit”, se arată în Monografia comunei Rodna Veche, scrisă de Liviu Păiuş şi publicată în 2003.

Tot aici se menţionează că atunci când ungurii au pătruns în Transilvania, au găsit aici voievodate bine întemeiate, alcătuite din mai multe ţări. Au trebuit să treacă două secole de lupte pentru ca Transilvania să fie ocupată. Timp de alte cinci secole, de la marea invazie de la 1241 şi până în anul 1717, tătarii au constituit o permanentă ameninţare pentru Valea Rodnei. Pasul Rodnei era pentru aceştia una dintre cele mai potrivite căi de a năvăli în Ardeal, astfel că rodnenii au construit pe dealul de la intrarea în satul Anieş o cetate cu şanţuri de apărare şi ziduri din piatră. Cercetările istorice vorbesc despre catacombele din Rodna, care fac legătura cu biserica cetate din centrul comunei, care ar fi trecut pe sub Izvorul Băilor şi ar fi continuat până la cetatea Anieşului.