Ce puieţi găsim în pepinierele judeţului. Cum devine o plantaţie nouă o pădure

Peste 220.000 de puieţi pune la dispoziţia celor interesaţi Direcţia Silvică Bistriţa din totalul de 400.000 pe care îi are în pepinierele sale, gata să fie plantaţi în această primăvară. Sunt viitori arbori adaptaţi pentru zona în care trăim şi care, atunci când vor creşte, pot face faţă condiţiilor meteo, bolilor şi dăunătorilor. Despre ce plantăm, cum plantăm şi ce facem după ce am sădit puieţii, am discutat cu inginerul Valentin Trişcă de la Direcţia Silvică Bistriţa.

„Noi am început deja plantările pentru că timpul a permis. Toate şantierele noastre de împădurire sunt aprovizionate cu puieţi. Lucrăm deja la Beclean cu o echipă de 16 municitori, la Ocolul Silvic Bistriţa, mai precis la Blăjenii de Jos, cu o echipă care plantează pe 1,3 hectare. Am început în forţă pentru că schimbările climatice de la nivel global au dus la dispariţia primăverii. Am intrat practic în sezonul cald cu temperaturi de peste 18 grade Celsius. Vom împăduri 15 hectare şi vom face regenerări naturale pe 28 de hectare, deci în total pe direcţie avem 43 de hectare, iar în pădurile administrate de noi avem 36 de hectare, deci în total vor fi aproape 80 de hectare pe care le vom împăduri „, a explicat Valentin Trişcă.

Direcţia Silvică Bistriţa are la dispoziţie circa 400.000 de puieţi care pot fi plantaţi în această primăvară.

„Pentru plantaţiile pe care noi le facem avem nevoie de 160.000 de puieţi. Rămânem aşadar cu un excedent de circa 220.000 de puieţi dintr-o gamă de specii propice pentru zona în care suntem. Există Legea 107 care ne interzice să livrăm puieţi în altă parte. De exemplu, nu avem voie să trecem Carpaţii. Cu molid putem merge până la Câmpulung Moldovenesc, pe o zonă care se numeşte A1 pe harta molidului, iar cu restul speciilor de foiase nu avem voie să mergem mai departe de Târnave, până în judeţul Alba. E vorba de sămânţă pe care o avem aici şi care, în altă parte, nu creşte. Aşa cum este de mică, ea conţine toate caracterele ereditare care conduc, mai departe, la fiecare frunzuliţă care se face pe o plantă. E vorba de rezistenţă la vânt, la factori perturbatori şi mă refer la gândaci, boli, ciuperci. Deci toată sămânţa aceea conţine caracteristicile necesare ca viitorul arbore csă fie rezistent”, a spus Trişcă.

Puieţii sunt produşi în pepinierele judeţului Bistriţa-Năsăud. „Avem un plantaj de 7,5 hectare la Slătiniţa – unde producem cireş, molid şi brad – plantaj însemnând un fel de pepinieră în care noi luăm conurile – încă de acum 30 de ani de când am înfiinţat plantajul – mă refer la conurile de molid, de brad şi la seminţele de cireş pe care le luăm de pe nişte pomişori. Sunt nişte plante altoite pe puieţi de răşinoase, molidul şi bradul, s-au altoit specii din aceeaşi categorie de molid şi de brad, dar de vârste mai mari. Începând de la 15 ani, produc sămânţă care este aptă pentru semănat”, a explicat Valentin Trişcă.

Sămânţa luată din plantaj e ţinută peste iarnă şi e pusă apoi în pepinierele de la Sărata, Heniu sau Prundu Bârgăului unde se produc puieţi de răşinoase în solarii. Mai sunt pepiniere la Năsăud, Spermezeu, dar şi la intrare în Beclean.

„Suntem o direcţie mică şi nu ne permitem să luăm puieţi de la alte direcţii silvice pe care să-i plătim. Un puiet ajunge să coste între 0,6-0,8 lei/bucata. Puieţii care ne rămân vor merge în judeţele Maramureş şi Alba. Cei din Alba ne-au cerut gorun. Restul îi mai dăm în judeţ la ocoale silvice private. Ne-a cerut Ocolul Silvic Valea Şieului, o asociaţie de proprietari tot de pe Valea Şieului. Avem, stejar pedunculat, puieţi de salcăm, de măr, de păr pădureţ. Avem aproape 10.000 de puieţi de cireş sălbatic. Foarte multă lume îl cere pentru altoire, în special proprietarii de livezi”, a adăugat Valentin Trişcă.

Întrebat în ce condiţii o plantaţie devine o pădure, Valentin Trişcă a răspuns: „Noi nu plantăm copăcei. Acela e un termen poetic. Noi plantăm puieţi forestieri. Trebuie să ştim cu cel puţin trei ani înainte ce producem – pentru că e nevoie de cel puţin trei ani de zile ca să dezvoltăm un puiet de la stadiul de sămânţă la faza de apt pentru plantat – şi apoi îl urmărim 5-6 ani după ce îl plantăm. Mai precis, facem lucrări de completări până la 20% pentru puieţii uscaţi şi apoi facem lucrări de îngrijire a arboretelor tinere, a plantaţiilor practic. Şi pe urmă, după 5-6 ani, merge o comisie şi facem o dare în producţie a suprafeţei regenerate. Noi îi zicem proces verbal cu reuşită definitivă şi îl dăm în producţie, apoi cei de la fond forestier de la noi se ocupă în continuare, fac lucrări de degajări, curăţiri, rărituri şi tratamente”.

Anul acesta, Direcţia Silvică Bistriţa va planta din nou arbori cu voluntari în data de 25 martie – când e Ziua Internaţională a Pădurilor – la Pepiniera Sărata unde va fi înfiinţată o plantaţie de pomi de iarnă.