Puncte anti-caniculă în Bistrița și orașe

ACTUALIZARE ”Chiar dacă în Bistrița nu avem la ora actuală o temperatură care să ne determine să luăm niște măsuri generale, totuși riscul de a avea temperaturi mari la amiază și imediat după amiază ne-a determinat să organizăm patru puncte de prim-ajutor, d eintervenție. Unul este în zona Big, altul în zona autogării, cel de-al treilea în zona Pieței Decebal, iar al patrulea în zona străzii Năsăudului. Am ales puncte unde circulația este mai intensă, pavilioanele respective vor fi asigurate de către voluntarii SVSU. Nu se pune problema de tratamente medicale, salvările noastre vor fi în alertă și dacă va fi cazul vom duce la urgență. La acele puncte – un pahar cu apă, luat temperatura”, a spus primarul Ovidiu Crețu.

Direcția de Sănătate Publică Bistrița-Năsăud a organizat alte șapte puncte anti-caniculă în Bistrița (farmaciile Sensiblu de lângă Spitalul Județean de Urgență, respectiv Winmarkt, farmacia de la Kaufland-ul situat pe bulevardul Independenței și sediul DSP situat pe strada Zimbrului), Năsăud (Policlinică), Beclean (Policlinică) și Sîngeorz-Băi (Centrul de Permanență).

ȘTIREA INIȚIALĂ În urma ședinței extraordinare a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, au fost stabilite măsurile şi acţiunile specifice combaterii efectelor cauzate de creşterile de temperatură, prin diseminarea către populaţie, operatorii economici şi administraţia locală a măsurilor de prevenire a efectelor periculoase pentru sănătatea populaţiei în perioadele caniculare.

Recomandări privind protecţia populaţiei pe timpul caniculei:

– Deplasările sunt recomandate în primele ore ale dimineţii sau seara, pe cât posibil prin zone umbrite, alternând deplasarea cu repausul, în spaţii dotate cu aer condiţionat (magazine, spatii publice);

– Evitaţi aglomeraţiile, expunerea la soare, efortul fizic intens între orele 11.00-18.00;

– Purtaţi haine lejere, subţiri, deschise la culoare, pălării şi ochelari de soare;

– Beţi 1,5-2 litri de lichide pe zi, nu prea reci, apă, sucuri naturale din fructe şi ceaiuri călduţe (soc, muşeţel, urzici);

– Mâncaţi fructe şi legume (pepene, prune, roşii) sau iaurt (echivalentul unui pahar cu apă); mâncaţi echilibrat şi variat insistând pe produsele cu valoare calorică mică;

– Evitaţi băuturile ce conţin cofeină (cafea, ceai, cola) sau zahăr (sucurile carbogazoase) în cantitate mare;

– Evitaţi alimentele cu un conţinut sporit de grăsimi, în special de origine animală;

– Nu consumaţi alcool– vă deshidratează şi vă transformă într-o potenţială victimă a caniculei;

– Menţineţi legătura cu persoanele în vârstă (rude, vecini, persoane cu dizabilităţi), interesându-vă de starea de sănătate a acestora şi oferiţi-le asistenţă ori de câte ori au nevoie;

– Nu lăsaţi copiii/animalele de companie singuri/singure în autoturisme;

– Cereţi sfatul medicului de familie la cel mai mic semn de suferinţă, manifestat de dumneavoastră sau copilul dumneavoastră;

– Persoanele care suferă de diferite afecţiunii îşi vor continua tratamentul, conform indicaţiilor medicului. Este foarte util ca în perioada caniculară să se consulte medicul curant, în vederea adaptării schemei terapeutice la condiţiile existente;

– Pentru ameliorarea condiţiilor la locul de muncă se va reduce intensitatea si ritmului activităţilor fizice, se va alterna efortul dinamic cu cel static şi alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus, în locuri umbrite ori ventilate corespunzător.

I. Prevenirea incendiilor

În perioadele caniculare sau secetoase, consiliile judeţene sau locale din zonele cu risc crescut de incendiu şi, după caz, administratorii operatorilor economici/conducătorii instituţiilor din zonele menţionate trebuie să elaboreze programe speciale de măsuri pentru prevenirea incendiilor specifice care să cuprindă:

– Identificarea şi nominalizarea sectoarelor de activitate în care creşte riscul de incendiu în condiţiile caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate şi a lipsei de precipitaţii, urmând a se stabili măsurile de protecţie specifice.

– Asigurarea şi verificarea zilnică a instalaţiilor de stingere şi a rezervelor de substanţe stingătoare.

– Asigurarea protejării faţă de efectul direct al razelor solare a recipientelor, rezervoarelor şi a altor tipuri de ambalaje care conţin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune, prin depozitare la umbră.

– Verificarea utilajelor agricole folosite la recoltarea cerealelor păioase astfel încât să nu constituie surse de aprindere, şi dotarea acestora cu mijloace de primă intervenţie.

– Restricţionarea efectuării, în anumite intervale din timpul zilei, a unor lucrări care creează condiţii favorizante pentru producerea de incendii prin degajări de substanţe volatile sau supraîncălziri excesive

– Intensificarea activităţilor cu scop preventiv în zonele cu culturi agricole şi în locuri cu vegetaţie forestieră, mai ales cele frecventate pentru agrement.

– Este interzisă utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu, în zonele afectate de uscăciune avansată, precum şi pe timp de vânt; locurile cu pericol de incendiu, în care se aplică această interdicţie, se stabilesc şi se marchează de persoanele în drept.

– Prepararea hranei prin utilizarea focului deschis în incintele unităţilor, în zonele de agrement şi în gospodăriile populaţiei se face numai în locuri special amenajate, în condiţii şi la distanţe care să nu permită propagarea focului la construcţii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii sau la alte vecinătăţi.

– Utilizarea focului deschis nu se admite la distanţe mai mici de 40 m faţă de locurile cu pericol de explozie: gaze şi lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc., respectiv 10 m faţă de materiale sau substanţe combustibile: lemn, hârtie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc., fără a fi supravegheat şi asigurat prin măsuri corespunzătoare.

– Prevenirea jocului copiilor cu focul în condiţii şi în locuri în care se pot produce incendii, aceasta constituind o obligaţie a persoanelor care răspund, potrivit legii, de creşterea, educarea şi îngrijirea copiilor.

II. Prevenirea incendiilor de vegetaţie şi de mirişti.

În condiţiile în care se obţin aprobările cerute de legislaţia în vigoare, arderea miriştii se face cu respectarea următoarelor măsuri: a) condiţii meteorologice fără vânt; b) parcelarea miriştii în suprafeţe de maximum 10 ha, prin fâşii arate; c) izolarea zonei de ardere faţă de căi de comunicaţie, construcţii, culturi agricole vecine, instalaţii, fond forestier, prin executarea de fâşii arate; d) desfăşurarea arderii numai pe timp de zi; e) asigurarea până la finalizarea arderii a personalului de supraveghere şi stingere a eventualelor incendii; f) asigurarea pentru suprafeţe de ardere mai mici de 5 ha a substanţelor şi mijloacelor de stingere necesare; g) asigurarea, în cazul suprafeţelor de ardere mai mari de 5 ha, a unui plug, a unei cisterne cu apă, a mijloacelor de tractare şi a personalului de deservire;

Măsuri pentru angajaţi în zilele caniculare. Obligaţiile angajatorilor faţă de salariaţi

Angajatorii sunt obligaţi ca în zilele caniculare să ia măsuri de protecţie a lucrătorilor, printre acestea fiind asigurarea a cel puţin doi litri de apă pentru fiecare persoană, reducerea activităţii în aer liber şi alternarea perioadelor de lucru cu cele de repaus în locuri umbrite.

Legislaţia în vigoare prevede că în perioadele cu temperaturi extreme, care depăşesc 37 de grade şi sunt corelate cu condiţiile de umiditate mare, angajatorii sunt obligaţi să asigure condiţii minime pentru menţinerea stării de sănătate a lucrătorilor. Astfel, pentru salariaţii care lucrează în aer liber, angajatorii trebuie să ia măsuri de reducere a intensităţii şi ritmului activităţilor fizice, de alternare a efortului dinamic cu cel static şi a perioadelor de lucru cu cele de repaus în locuri umbrite şi să asigure fiecărui lucrător câte doi-patru litri de apă minerală, duşuri şi echipament individual de protecţie. În cazul angajaţilor care lucrează în spaţii închise, trebuie să se ia măsuri de ventilare corespunzătoare.

Angajatorii care nu pot asigura aceste condiţii, de comun acord cu reprezentanţii sindicatelor sau cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, trebuie să ia măsurile de reducere a programului de lucru sau de eşalonare pe două perioade a zilei de lucru, respectiv până la ora 11.00 şi după ora 17.00, iar acolo unde se impune, întreruperea colectivă a lucrului, cu asigurarea continuităţii activităţii în locurile în care aceasta nu poate fi întreruptă. Pentru prevenirea unor accidente determinate de munca în condiţii de temperaturi extreme, angajatorii trebuie să ia următoarele măsuri: asigurarea examenului medical la angajare şi a controlului medical periodic, urmărind depistarea precoce a contraindicaţiilor pentru munca la temperaturi crescute sau scăzute; asigurarea primului ajutor şi a transportului la cea mai apropiată unitate sanitară a persoanelor afectate; trecerea după posibilităţi, în alte locuri de muncă sau reducerea programului de muncă pentru persoanele cu afecţiuni care au contraindicaţii privind munca la temperaturi extreme.

Inspectorii de muncă vor face controale la angajatori, pentru a vedea dacă în zilele cu temperaturi extreme iau măsurile legale obligatorii. Angajatorii care nu respectă prevederile legale riscă amenzi între 1.500 şi 2.500 de lei.