Social

Ritual de tundere în monahism la Mănăstirea Cormaia, săvârșit de IPS Andrei

Rombat

Obștea Mănăstirii Cormaia a trăit un moment de aleasă bucurie duhovnicească sâmbătă seara când trei rasofore au fost tunse în monahism, primind chipul îngeresc al călugăriei. Rânduiala tunderii în monahism a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, după slujba Vecerniei cu Litie.

Cele trei femei au făcut, în mod solemn, făgăduințele monahale ale sărăciei, fecioriei și ascultării, lepădând voia proprie și îmbrăcând haina slujirii lui Hristos. Prin tunderea părului și primirea veșmintelor monahale – rasa, mantia, potcapul, paramanul și celelalte însemne – ele au intrat deplin în rândul monahiilor.

Noile călugărițe au primit numele de monahia Serafima, monahia Damiana și monahia Teodora, nașă de călugărie fiindu-le stareța mănăstirii, stavrofora Sebastiana Sîngeorzan.

Răspunsurile liturgice și cântările specifice rânduielii, între care emoționantul imn „Brațele părintești…”, au fost oferite de maicile din obștea mănăstirii, întărind atmosfera de rugăciune și comuniune.

În cuvântul de învățătură, Mitropolitul Andrei le-a îndemnat pe noile monahii să păstreze cu statornicie făgăduințele făcute, arătând că prin sărăcie, feciorie și ascultare se luptă împotriva iubirii de avere, a iubirii de plăcere și a iubirii de mărire, patimi care marchează lumea de astăzi. Ierarhul le-a încurajat să rămână ancorate în rugăciune, smerenie și ascultare, ca viața lor să devină o mărturie vie a credinței.

La final, duhovnicul mănăstirii, protosinghelul Nicodim Sîngeorzan, a mulțumit ierarhului pentru binecuvântare și a subliniat importanța acestui eveniment pentru întreaga obște, care numără în prezent aproximativ 30 de maici.

Slujba a reunit monahi și monahii din mănăstirile eparhiei, clerici, credincioși și rudele după trup ale noilor călugărițe, toți fiind martori ai unui moment de început duhovnicesc, în care trei suflete au ales, cu hotărâre, calea rugăciunii și a jertfei de sine în cadrul Mănăstirii Cormaia, scrie Mitropolia Clujului.

Mănăstirea Cormaia, aflată la 5 km de orașul-stațiune Sângeorz-Băi, a fost reînfiinţată în anul 1994, pe locul unei vechi vetre monahale, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania. În cadrul ansamblului monahal a fost ridicată o biserică de zid, cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”, sfințită la 29 mai 2016 de către Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, împreună cu un sobor de ierarhi, preoți și diaconi.

La Mănăstirea Cormaia mai există şi o bisericuţă din lemn, cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, construită în prima jumătate a secolului al XVII-lea, de călugării ortodocşi veniţi de la mănăstirile Neamţ şi Putna. Acest lăcaş de cult păstrează până astăzi opere de artă valoroase, între care icoane ale pictorului Tudor Zugravu. În anul 1762 mănăstirea a fost incendiată și călugării au fost prigoniți, însă bisericuța din lemn a fost salvată. În 2004 bisericuța a fost resfințită, iar începând cu anul 2014 pictura a fost restaurată integral de către pr. conf. univ. dr. Marin Cotețiu, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, secția Artă Sacră.

În anul 2015, Mănăstirea Cormaia a primit spre cinstire o părticică din moaștele Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina, care se păstrează în biserica nouă.

2 comentarii

  • Povestea cu incendierea si prigonirea calugarilor este o minciună. Face parte din cercul minciunilor autoreferențiale ale ortodoxismului. Nu există nici un dram de adevăr. Nici nu existau alte acareturi pe lângă “manastire”. Bisericuța există și astăzi și a fost sute de ani greco-catolică.

    6
    11
Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.