Rodica Dobraniș: Zilele trecute am fost să-i ascultăm pe oamenii din Sărata

Cartierele Ghinda, Sărata, Viișoara, Slătinița și Sigmir sunt părți componente din municipiul Bistrița. Știm cu toții că aceste localități nu au o conexiune și o structură urbană ca cea a orașului Bistrița, dar asta nu le face mai puțin importante.

Dacă pentru administrațiile din trecut erau mai degrabă o piatră de moară, folosită doar pentru a da bine în hârtii când era vorba de populația municipiului Bistrița, aceste cartiere pot reprezenta niște avantaje pentru bistrițeni.

Când spun asta, mă gândesc la capacitatea de a furniza hrană bio în cel mai adevărat sens al cuvântului, celor care locuiesc în oraș.

Până aici, nimic nou.

În continuare, trebuie să avem în vedere cum poate un cetățean care locuiește în cartierele respective, să transforme în avantaj faptul că el nu beneficiază de toată infrastructura și condițiile pe care le au cei din mijlocul orașului și chiar să își dezvolte un mic business local cu un venit constant.

Faptul că în aceste cartiere aproape fiecare locuitor are grădina lui nu este o surpriză, problema apare atunci când acesta dorește să își vândă produsele către consumator.

Tot ceea ce trebuie să facă primăria este să faciliteze acest contact între producător și consumator.

De când lumea și pământul știm că produsele micilor producători se vând în piață și trebuie să începem de acolo.

 În primul rând, cei care locuiesc în aceste cartiere și vor să-și vândă produsele în piață pot beneficia de o reducere substanțială a costurilor ce apar în piață doar în baza unui buletin care să ateste domiciliul în unul dintre cartierele Bistriței.

Al doilea lucru pe care-l poate face administrația locală este să adune o bază de date cu toți producătorii din aceste cartiere, pe categorii de produse, iar mai apoi, să expună baza de date pe un portal banal, întreținut de primărie. Cine dorește să-și cumpere alimente de la o sursă bio poate să ia datele de contact de pe acest portal și să contacteze în mod direct producătorul.

Încă o măsură care cred că este eficientă ar fi crearea unor spații în aceste cartiere în care producătorii, la anumite ore, după un anumit orar, să poată să-și expună produsele fără să mai plătească vreo sumă pentru acele mese.

Este vorba de un concept de mini piață, care funcționează foarte bine în partea de vest a Franței, Austria, care este practic cel mai răspândit mod al producătorilor locali de a-și pune în vânzare produsele.

De la acest concept, putem pleca chiar mai departe și putem dezvolta un orar cu care lumea să se familiarizeze.

În timp, a merge din oraș într-unul dintre cartierele mărginașe să cumperi legume sau alte produse, direct de la producător, va deveni un obicei.

Un alt potențial imens pe care îl au aceste cartiere este faptul că oferă suficiente suprafețe în care se pot dezvolta ansambluri de locuințe.

Trebuie să recunoaștem că Bistrița nu are o structură rutieră suficient de mare încât să se dezvolte pe verticală, iar soluția ar fi ca orașul să meargă pe orizontală, locul cel mai potrivit fiind aceste cartiere. 

Dar, pentru asta, este nevoie urgentă de infrastructură completă peste tot.

Astfel, canalizarea și apa din Slătinița trebuie realizate imediat, introducerea gazului în absolut toate cartierele este o cerință care ține de o urgență la nivel de municipiu, iar modernizarea stradală (borduri și trotuare plus căi de acces) este din capul locului ceva ce trebuia făcut de multă vreme.

Paradoxal este faptul că aceste cartiere s-ar fi dezvoltat și autosusținut dacă ar fi avut mai multă atenție din partea administrației.

Cred că ar fi fost suficient ca administrația să ofere un minim de infrastructură și cartierele s-ar fi dezvoltat de la sine.

Spun asta din cauza faptului că, peste tot pe unde am fost, am întâlnit oameni gospodari, cu dorința de a face și de a-și crește nivelul de trai.

Ce mi-a plăcut cel mai mult este că am văzut și dorința oamenilor de a locui și de a-și câștiga traiul în cartierele lor, fără a mai fi nevoie să se deplaseze în oraș, pentru un alt loc de muncă.

Bineînțeles, nu am să uit să menționez aici Sărata cu potențialul ei.

Nu-mi vine să cred că la Figa nămolul se aduce cu bascula și noi îl avem la Sărata lăsat de Dumnezeu.

Aici avem mult de lucru.

În final, cred că primăria ar trebui să ofere un ajutor pentru investitorii privați, nu un prag care să-ți fie aproape imposibil de trecut, de fiecare dată când încerci să obții o autorizație sau dorești să faci o investiție.

Prin urmare, în loc să fie un sprijin, un ajutor, primăria se dovedește a fi o piatră de moară.

Acest lucru nu poate fi acceptabil la nivelul anilor pe care-i trăim”, spune Rodica Dobraniș, candidatul Partidului Oamenilor Liberi (POL) la funcția de primar al Bistriței.