Creștinii sărbătoresc joi, 6 iunie, Înălțarea Domnului care comemorează înălțarea la cer a lui Iisus Hristos, la 40 de zile după Înviere. Semnificația Înălțării nu este legată atât de fenomenul în sine, cât ca expresie a preamăririi cerești a lui Hristos care, ridicat prin Înviere la dreapta lui Dumnezeu, domnește ca Rege. Învingând moartea, Hristos a început un nou mod de viață alături de Dumnezeu, pe care l-a pregătit și aleșilor săi. La izbânda lui ia partea întreaga natură umană. Spiritualitatea Înălțării se întemeiază pe speranță. Creștinii privesc la casa cerească ce-i așteaptă, trăind încă pe pământ în realitatea lumii noi în care domnește Hristos.
Înălțarea lui Iisus este amintită în Simbolul Apostolilor și în Crezul niceeano-constantinopolitan. Începând din secolul al IV-lea, sărbătoarea se celebrează, atât în Răsărit, cât și în Apus, la 40 de zile după Paști (într-o zi de joi). Înainte de fixarea acestei zile, evenimentul era comemorat la Rusalii.
În România, odată cu Înălțarea Domnului se serbează și Ziua Eroilor. Încă din 1920, prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920, s-a stabilit ca aceasta să fie sărbătorită în fiecare an cu prilejul zilei Înălțării Domnului. În această zi, după Liturghie, sunt oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, troițele și monumentele închinate acestora din țară și din străinătate. Apoi, la ora 12, în această zi de sărbătoare națională, clopotele tuturor bisericilor ortodoxe din România sunt trase în semn de recunoștință față de eroii care s-au jertfit pentru neam, credință și țară.
De Înălţarea Domnului, pe Vârful Grui din Munţii Călimani se aduce în mod obișnuit omagiu eroilor români. În această zonă, la iniţiativa Preasfinţitului Vasile Someşanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, și cu implicarea maicilor de la Mănăstirea Piatra Fântânele a fost ridicat, în 2005, un monument în cinstea şi amintirea celor şaizeci de soldaţi români ce au murit în Primul Război Mondial. În fiecare an, de Înălţarea Domnului, se oficiază aici o slujbă de pomenire la mormântul acestor eroi ai neamului românesc la care participă credincioşi din zona Bistriţei, a Văii Bârgăului, din Bucovina, precum şi militari de la unitatea din Prundu Bârgăului.
Tot astăzi, de Înălțarea Domnului, își serbează hramul și Biserica militară din Garnizoana Bistrița. E construită din lemn, în stilul bisericilor maramureşene. Ideea ridicării unei biserici în această garnizoană a aparţinut preotului militar Iuliu-Iustin Şomodean. În anul 2002, construcţia, plecând de la fundaţie şi până la sfinţirea bisericii, a durat două luni, lunile aprilie şi mai. La ridicarea acesteia, au contribuit ca efort financiar, toţi militarii şi civilii din Garnizoanele Bistriţa, Prundu Bârgăului şi Dej, cu unităţile subordonate Brigăzii 81-Mecanizată şi alte structuri de apărare naţională, respectiv S.R.I, Poliţie şi Jandarmerie, din Bistriţa. La lucrările de împodobire a interiorului, au participat şi alţi donatori, firme şi persoane fizice.
Sfinţirea Bisericii s-a făcut de către IPS Bartolomeu Anania, împreună cu un sobor de preoţi militari din garnizoanele Bucureşti şi Cluj, preoţi din parohiile municipiului Bistriţa şi zonele apropiate, în frunte cu P.C.Părinte Protopop Alexandru Vidican, în data de 2 iunie 2002, a doua zi de Rusalii; hramul acestei Biserici este “Înălţarea Domnului”.
Obiceiuri și tradiții de Înălțarea Domnului
Aceasta este ultima zi din an în care se mai pot înroși ouă. Se spune că cine vopsește ouă în această zi, dimineața, înainte de slujbă, va avea parte de sănătate, iar familia va fi ferită și ea de boli. Este bine să fie mâncat un ou roșu împreună cu prescura luată de la biserică.
Femeile trebuie să împartă azimă caldă și ceai (n.r.: azimea este o pâine nedospită suficient) pentru iertarea păcatelor celor trecuți în veșnicie. Ele se dau de pomană la cimitir sau pe ulițele satelor, pe la vecini. Motivul pentru care se dau pomeni vine dintr-o credință veche. Se spune că sufletele celor adormiți se înalță la Ceruri dacă femeile urmează această datină în Ziua Sfintei Înălțări a lui Iisus Hristos, cel Înviat, la Ceruri. Pe lângă pâine, se mai pot împărți lapte dulce fiert cu păsat și mături din nuiele, pentru ca oamenii să își facă ordine și curățenie în suflete ca să se poată bucura de mântuire și de viața veșnică de-a dreapta Tatălui. Este bine ca în ziua Înălțării Domnului să vă împăcați cu persoanele cu care v-ați certat de la Paște încoace, să vă cereți iertare și să le oferiți mici cadouri.
Ziua Eroilor în Bistrița-Năsăud
Anul acesta, ceremonialul militar-religios organizat de autoritățile județene cu prilejul Zilei Eroilor, de Înălțarea Domnului, va avea loc la Poienile Zagrei, comuna Zagra.
”Vă invităm să luați parte la ceremonia militară organizată cu ocazia Zilei Eroilor și dezvelirii monumentului dedicat colonelului Liviu Rusu, cavaler al Ordinului Militar ”Mihai Viteazul”, erou al plaiurilor bistrițene, participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918”, transmite Instituția Prefectului Bistrița-Năsăud.
Ceremonia va avea loc joi 6 iunie și se va desfășura conform următorului program:
12.00 – 12.40: Ceremonie militară în fața Școlii Generale Poienile Zagrei (acordarea onorului, intonarea Imnului Național al României, dezvelirea monumentului, oficierea serviciului religios, alocuțiuni, depunerea de coroane de flori, defilarea gărzii de onoare);
12.40 – 13.00: Lansare de carte ”Din amintirile unui participant la Marea Unire – Col. Liviu Rusu (1898–1992)”, la Căminul Cultural din localitate;
13.00: Spectacol ”Dor Românesc”, la Căminul Cultural din localitate.
Programul a fost realizat în colaborare cu Asociaţia Naţională Cultul Eroilor ”Regina Maria” – Filiala Bistrița-Năsăud ”Col. Liviu Rusu”.
Liviu Rusu s-a născut la 12 iunie 1898 în Poienile Zagrei. După absolvirea școlii primare și gimnaziale, la 1 iunie 1916 s-a înscris în Regimentul 63 Infanterie din Armata Ungariei, unitate ce avea sediul în garnizoana Bistrița (Regimentul 63 Honved) pentru a urma cursurile şcolii de ofiteri. La 5 iunie 1917, cu acelaşi regiment pleacă pe front. La 1 februarie 1918 este numit stegar la Batalionul 23 Vânători. Din data de 23 octombrie 1918 a activat, alături de Grigore Bălan, în cadrul Gărzii Naţionale Române. La 4 februarie 1919 a fost încadrat ca sublocotenent mobilizat în Regimentul 84 Infanterie – Armata Română – la Bistriţa. La data de 1 iulie 1919 este primit în rândul cadrelor active ale Armatei Române.
În cel de-al Doilea Război Mondial, la 3 septembrie 1941, este rănit în crâncenele lupte de la Sud Oktiabri şi evacuat la spitalul de campanie din zonă. Pentru vitejia şi faptele de arme de care a dat dovadă în această bătălie, a fost decorat cu Ordinul ”Mihai Viteazul”, clasa a III-a. În acelaşi an (1941) este mutat în interes de serviciu la Comandamentul corpului 6 Armată Teritorial de la Sibiu, unde la 20 martie 1943 este avansat la gradul de locotenent-colonel şi încadrat ca mobilizat pe funcţia de Şef Birou 4. La 24 iulie 1944 este trecut la Armata de Operațiuni Ardeal, din cadrul Comandamentului General al Etapelor, ca Subşef Stat Major, ulterior comandant. A fost disponibilizat la 14 august 1946 din funcţia de ajutor Comandant al Cercului Teritorial Năsăud, fiind avansat la gradul de colonel la data de 28 iulie 1947.
Pentru întreaga sa activitate de militar, colonelul Liviu Rusu a fost decorat cu următoarele ordine şi medalii: Coroana României în grad de cavaler (1920); Ordinul ”Mihai Viteazul” (1941); Crucea de Fier; Medalia Ferdinand; Crucea comemorativă cu barete (1919); Coroana României în grad de ofițer (1936); Medalia ”Victoria” (1921); Medalia Regele Ferdinand cu spade.
Adaugă comentariu