Mai mulţi localnici din satul Tărpiu, unde se află depozitul ecologic de deşeuri al judeţului, au protestat în faţa primăriei din comuna Dumitra nemulţumiţi că autorităţile locale vor să cedeze 10 hectare de pădure Consiliului Judeţean pentru construirea a încă două gropi de gunoi pe lângă cea existentă, care aproape s-a umplut.
Oamenii au afişat pancarte pe care au scris: „Tărpiu este casa noastră!”, „Cine e responsabil pentru poluare?”, „Bani europeni risipiţi”, „Depozit ecologic? O minciună!”, „Vrem agricultură curată!”, „Ne-aţi minţit, plecaţi!”, „Vrem dreptul la viaţă!”, „Vrem aer nepoluat!”.
Protestatarii s-au plâns că nu mai pot respira în sat, că s-au îmbolnăvit din cauza gropii de gunoi în care sunt aruncate „toate mortăciunile”, gunoiul nefiind selectat, şi au cerut autorităţilor locale să nu cedeze sub nicio formă cele 10 hectare de pădure pentru amenajarea altor gropi.
„Pe toţi ne afectează groapa de gunoi. Mirosul vine pe Valea Rosua şi se opreşte pe dealul acesta în fiecare seară. Dacă stăm afară, la aer, ne dăm seama că mirosul persistă. În 2006, nu cred că s-a respectat în totalitate proiectul. Un proiect de 50 de milioane de euro cred că avea nişte condiţii clare care nu s-au respectat şi acum trebuie toată comunitatea să plătească pentru asta. Nu e normal aşa ceva şi de aceea îl rog pe preşedintele CJ Radu Moldovan să găsească orice soluţie numai să nu se taie pădurea. Dacă am ajuns să tăiem 10 hectare de pădure pentru nişte gunoaie, înseamnă că trebuie să ne dăm demisia. Ca lider trebuie să găseşti o bucată de pământ într-un loc unde să punem gunoi, nu să ajungem să tăiem pădurea. Dacă tot se votează, că totul e politic, ar trebui ca cetăţenii comunei Dumitra să aibă măcar câteva beneficii. Noi plătim gunoiul în Dumitra ca toată lumea. Tot judeţul aduce gunoiul în Dumitra şi noi nu avem nicio facilitate”, a spus un localnic.
Primarul comunei Dumitra, Gheorghe Bălăjan, a venit să stea de vorbă cu oamenii din Tărpiu cărora le-a spus: „Dacă cineva găseşte altă soluţie, eu sunt de acord să nu se facă în pădure. Nu putem bloca un proiect european. Dacă altă soluţie nu există, trebuie să îmi asum răspunderea. Vedem ce urmează. Terenul trebuie să fie aproape de celula 1, la cel mult o mie de metri. Acum că sunt la mijloc, eu nu voi da drumul (Hotărârii de Consiliu Local – n.r.) până ei la depozit nu îşi fac treaba să ducă numai fracţia umedă, să o vedem că e dusă, până atunci nu. Au spus că au un aparat care separă, că doar fracţia umedă merge la celulă. Au promis, nici eu nu am încredere, aşa că vom da drumul numai când vedem că celula 1 funcţionează. Nu au respectat promisiunile privind fracţia umedă până acum. Pădurea nici eu nu aş dori să o dau, dar dacă altă soluţie nu există, trebuie să îmi asum răspunderea. Pădurea e ultima variantă”.
La întâlnirea cu sătenii din Tărpiu a venit şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Ţintean, care le-a explicat oamenilor cum stau lucrurile. ”Acest proiect european corespunde tuturor cerințelor de mediu, conform tuturor măsurătorilor pe care le deținem. Deșeurile umede au fost acoperite cu mari cantități de pământ și n-a mai fost miros. Tărpiu astăzi nu are miros, Tărpiu are stație de epurare și stație de tratare. După insistențele noastre, administratorul a investit în modernizarea acestui depozit, se poate vedea cu ochiul liber toată instalația necesară pentru sortarea fracției uscate de cea umedă. Din mașinile care vor veni din această lună cu deșeuri, doar cele care rămân după ce se trece prin cele două site vor mai fi puse în celula 1, care se va închide conform prevederilor din contract. Aveți atâtea mii de hectare de pădure și plângeți după zece, în condițiile în care noi vom împăduri o altă suprafață?”, le-a spus Ioan Țintean.
La protest au venit şi „verzii” bistriţeni: Cristian Ţetcu, preşedintele filialei Bistriţa-Năsăud a Partidului Verde, Marius Bălan, lider municipal, şi Ştefan Anbruş, secretar. Marius Bălan a donat primii 10 lei pentru ca CJ să aibă bani să cumpere „ciurul cu care să se separe fracţia umedă de cea uscată”.
Protestatarii au redactat un memoriu pe care l-au transmis autorităților:
”Vă cerem să aplicați soluția corectă. Există soluţii viabile, implementate cu succes în alte oraşe/regiuni europene, şi nu numai, cu impact pozitiv atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung asupra sănătăţii cetăţenilor, economiei locale şi a mediului înconjurător, pentru optimizarea Sistemului Integrat de Management al Deşeurilor (SMID) în judeţul Bistrița-Năsăud.
Fără considerarea acestor soluții, sistemul actual de management al deșeurilor în Bistrița-Năsăud și implicit CMID de la Tărpiu nu va putea atinge solicitările Uniunii Europene, susținute prin votul în Parlamentul European pentru “Eficiența Resurselor: Tranziţia spre Economia Circulară”:
până în 2020 doar 10% din deșeurile produse la nivel local să fie depozitate în gropi. La CMID Tărpiu se depozitează peste 95% din deșeurile produse de bistrițeni, fără a respecta condițiile impuse;
70% reciclare pentru deșeurile municipale solide, respectiv 80% pentru deșeurile din ambalaje până în 2030;
reducerea cu 30% a deşeurilor alimentare până în 2025;
măsuri pentru a reduce masiv incinerarea deșeurilor, precum și eliminarea subvențiilor pentru incinerarea de orice tip (cu sau fără recuperare de energie);
Aceasta impune în mod imperios reanalizarea efectelor depozitului de gunoi pe raza localității Tărpiu și a localităților care se află la o distanță de 20-30 kilometri, luând în considerare dovezile poluării mediului pe plan local precum și peste tot în lume unde sunt depozite de gunoi sau instalații de ardere a gunoiului. Există dovezi clare că depozitarea în gropi și incinerarea deșeurilor prin orice metodă sunt adevărate ecocide.
Comunitățile din apropierea lor se confruntă mereu cu incendii și explozii, poluarea mediului, scandaluri de mediu, de sănătate publică, scandaluri agricole, social – umane și financiare.
Principalele elemente pe care trebuie să se bazeze managementul deșeurilor sunt prevenirea, separarea deșeurilor și colectarea acestora la sursă, transformarea deșeurilor biodegradabile în compost la sursă, mineritul urban, aplicarea de stimulente financiare precum sistemul „plătești- pentru-cât-arunci”, proiectarea ecologică, consumul redus, etic, echitabil.
Înțelegem că problema gestionării deșeurilor în județul Bistrița-Năsăud este o problemă grea dar există soluții corecte care trebuie aplicate. Împreună putem să oferim județului un model de rezolvare a problemei deșeurilor în conformitate cu noile cerințe UE și necesitățile societății.
Ca urmare a reanalizării impactului asupra sănătății comunităților învecinate, a mediului natural precum și afectării negative a vieții economice a zonei, cu o mare concentrare de resurse naturale și antropice, situată într-o bună zonă agricolă a județului considerăm că alegerea acestei locații, strategiile de până acum precum și gestionarea Centrului Integrat de Management al Deșeurilor sunt un eșec.
În acest context, înaintăm următoarele revendicări:
1. Acoperirea și stoparea depozitării în celula I a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor Tărpiu, ca urmare a gestionării necorespunzătoare din ultimii ani. Relocarea CMID de la Tărpiu;
2. Renunțarea la proiectul de construire pe alte 10 ha a două noi capacități de depozitare a gunoiului în gropi (într-o pădure din vecinătatea satului Tărpiu – prin defrișarea acesteia);
3. Constituirea de urgență a unui Consiliu Consultativ (care să implice cetăţeni, reprezentanţi ai sistemului informal de reciclare, angajaţi din administraţie, consilieri locali si județeni, experți, operatori de salubritate, reciclatori, firme locale, organizații non-guvernamentale) care să participe la punerea în aplicare a strategiilor, care să evalueze etapele critice, să redefinească termenele limită, să programeze şi să faciliteze implementarea soluţiilor. Reclamăm lipsa de transparență, dezinformarea și manipularea din partea instituțiilor, beneficiarului și a operatorului cu privire la planurile de dezvoltare a CMID. Este vitală transparența decizională cu privire la Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în județul Bistrița-Năsăud pentru ca proiectul să funcționeze mai eficient și să poată fi efectiv implementat;
4. Recompensarea cetățenilor și implementarea sistemului PAYT – „plăteşti-pentru-cât-arunci” prin taxarea doar pentru deșeurile reziduale/mixte/fracția umedă eliminată de cetățeni, ceea ce va motiva cetăţenii să arunce mai puţin, va încuraja colectarea selectivă şi va penaliza producerea deşeurilor mixte. Solicităm GRATUITATE pentru colectarea deşeurilor biodegradabile şi reciclabile.
5. Hotărâre de Consiliu Local prin care deșeurile să fie separate la sursă, în locuința cetățenilor, pe trei tipuri de deşeuri: biodegradabile, reciclabile (carton, metale, sticlă şi materiale plastice) şi fracţia reziduală/mixtă;
6. Impunerea prin caietul de sarcini în cadrul achiziției publice a colectării separate, programate în zile diferite, pe tip de deșeu;
7. Compostarea deşeurilor organice, biodegradabile, atât în zona urbană, cât și în cea rurală, la sursă pentru a nu mai fi necesar transportul inutil la CMID și depozitarea în gropi. Studiile arată că deșeurile municipale și asimilabile constau în proporție de peste 50% în materie organică, biodegradabilă, care poate fi valorificată prin compostare;
8. Utilizarea stațiilor de transfer (platforme temporare de sortare intermediare) pentru depozitare intermediară, care ţine sub control ceea ce ajunge în rampă, fiind eliminată aproape în totalitate depozitarea în gropi.
9. Înfiinţarea unui Centru Comunitar de Reutilizare, Reparare şi Deconstrucţie, care poate aduce beneficii financiare considerabile administrațiilor locale şi cetăţenilor prin reintroducerea în sistem a unor materiale şi resurse care altfel ar ajunge la groapa de gunoi.
10. Stoparea poluării cu levigat a pânzei freatice și a apelor de suprafață din zonă prin verificarea și asigurarea unei bune funcționări pentru stația de tratare prin osmoză inversă;
11. Solicităm interzicerea prin HCL a construirii de incineratoare de deșeuri, fără sau cu recuperare de energie, întrucât incineratoarele au un impact negativ major asupra sănătăţii publice, economiei locale şi mediului înconjurător”
12. Lansarea și susținerea unei campanii intense și de durată având ca scop informare și educarea cu privire la separarea la sursă, prevenție și compostarea deșeurilor biodegradabile;
Locuitorii județului Bistrița-Năsăud, organizaţiile semnatare și rețeaua/coaliția Zero Waste România formată din peste 30 de ONG-uri și grupuri locale, active în domeniul protecţiei mediului, dezvoltării durabile şi drepturile omului susțin comunitatea locală din Tărpiu și solicită autorităților publice locale adoptarea unor măsuri legislative şi logistice menite să îmbunătăţească, în mod real, sistemul actual de gestionare al deşeurilor.
Lăsați generațiilor viitoare posibilitate de a dezvolta zona în mod durabil, pentru afaceri în turism și agroturism, în ferme de producerea alimentelor, în domeniul apiculturii, plantelor medicinale, toate în armonie cu mediul. Nu distrugeți sănătatea zonei, viitorul copiilor și liniștea bătrânilor noștri. Nu ne puteți sacrifica! În speranţa că sunteţi deschiși spre implementarea unor soluții eficiente pentru dezvoltarea durabilă a județului Bistrița-Năsăud, a inițierii procesului de transparență decizională în cadrul instituțiilor publice de profil și promovarea ca exemplu de bune practici, vă stăm alături”.
Semnatari: 1. Comunitățile locale din Tărpiu, Cepari, Dumitra, Blăjenii de Jos, Blăjenii de Sus, Năsăud, Bistrița. 2. Fundația Alfa și Omega. 3. Rețeaua/coaliția Zero Waste România formată din peste 30 de ONG-uri și grupuri locale. 4. Asociația RURALIS – Grup de Acțiune Locală (GAL) pentru Dezvoltare Durabilă în Microregiunea Bistrița-Șieu-Someș. 5. Coaliția pentru Biodiversitate. 6. Autoritatea Națională de Combatere a Braconajului și Poluării. 7. Partidul Verde filiala Bistrița-Năsăud.
”La finalul Adunării publice, în cadrul unei vizite efectuate de către Grupul de Inițiativă Locală Tărpiu (inițiatorii protestului de la Primăria Dumitra) împreună cu reprezentantul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, domnul Ioan Țintean, au fost identificate pe platforma de depozitare de la Tărpiu un număr însemnat de cadavre a unor animale (păsări domestice). Încă un motiv în plus care scoate în evidență (dacă mai era cazul) deficiențele majore în administrarea Gropii de gunoi de la Tărpiu și justifică revendicările inițiatorilor Memoriului de la Tărpiu. Vă cerem să aplicați soluția corectă!” de a închide și strămuta groapa de gunoi de la Tărpiu”, a menționat Cristian Țetcu.
Adaugă comentariu