Cultură

”Școala de lemnărit” își deschide porțile și pentru adulți, invitați să cioplească linguri

”Școala de lemnărit” de pe strada Vasile Lupu din Bistrița unde peste 40 de copii învață deja de trei luni să cioplească lemnul, să țeasă și să coasă de la soții Irina și Ciprian Pop își deschide, sâmbătă, porțile și pentru adulți, invitați să cioplească linguri alături de clujenii care au deja această pasiune.

Ciprian și Irina Pop s-au cunoscut în urmă cu două decenii în Statele Unite ale Americii unde plecaseră amândoi, după studenție, să muncească. La întoarcerea în țară, au ajuns la Bistrița, deși niciunul nu este din oraș, pentru că Ciprian își găsise de lucru într-o companie multinațională. După o vreme a renunțat fiindcă avea un vis: să facă ceea ce îi place și să trăiască din asta. A făcut-o cu greu fiindcă nu s-a simțit pregătit, apoi era și teama să nu piardă un venit sigur și să se arunce în necunoscut. Cu toate acestea, la 40 de ani, a părăsit corporația fiindcă a simțit că nu mai e nicio clipă de pierdut. Ori atunci, ori niciodată!

Ciprian Pop a renunțat la job-ul din mulinațională și a început să lucrez cu lemnul, mai întâi singur, ca un meșter, nu neapărat popular fiindcă nu urmează o linie tradițională.

”Îmi place meșteșugul manual, să lucrez cu scule de mână și, la un moment dat, am făcut meșteșug istoric. Lucrez pe strungul cu pedală, arhaic. Cu el am participat la evenimente din țară și străinătate unde fac demonstrații. Meșteșugul nu mai e ce a fost. Pe vremuri, se produceau obiecte de strictă necesitate, acum nu mai e necesar pentru există fabrici care produc mult mai rapid și mai eficient, mai ieftin. Rolul meșteșugului e acum unul cultural și educativ. Rolul cultural noi, ca meșteșugari, nu îl putem influența prea mult. Ține mai mult de autorități. În schimb, latura educativă ține de noi și asta am încercat să facem prin Școala de lemnărit. Transmitem cumva meșteșugul, dar scopul nu este să devină copiii meseriași, ci facem educație prin lucrul cu mâinile. Copiii învață să folosească uneltele mecanice corect și în siguranță, construiesc cu ele obiecte folosind diverse etape de lucru, le iau acasă. După ce stăpânesc bine tehnicile vom face îmbinări în lemn, sculptură”, ne-a spus el.

Școala de lemnărit, deschisă în toamna anului trecut, este frecventată deja de peste 40 de copii – împărțiți în trei grupe de vârstă: 8-10 ani, 11-13 ani și14-16 ani. Cursurile se țin o dată pe săptămână și durează o oră. La fel ca și anul trecut, o oră la Școala de lemnărit costă 60 de lei, cost stabilit de la deschidere care nu a fost schimbat, deși acoperă cu greu cheltuielile de funcționare.

”Toată lumea e încântată. Copiilor le place foarte mult. Unii nu s-ar mai duce acasă. Noi suntem mulțumiți de feedback. Unii părinți au adus copiii fiindcă aveau probleme de dexteritate. Copilul însă, când a văzut uneltele, s-a descurcat foarte bine. Cred că e extrem de important să faci ce îți place, ceva ce te atrage și atunci se trece peste orice problemă”, a mai spus Ciprian Pop.

Sâmbătă, începând cu ora 13.00 până la 20.00, el a invitat la Școala de lemnărit va veni Clubul Cioplitorilor Clujeni, un grup de oameni pasionați de cioplit linguri.

”Noi avem în plan să facem workshop-uri pentru adulți și atunci ar putea fi o primă întâlnire cu adulții să vină să vadă școală, să pună mâna pe unelte și așa să stabilim probabil o primă dată când vom avea și primul workshop-uri. De ce linguri? Nu știu. Este un trend la nivel global, oameni care se îndreaptă spre meșteșuguri demult apuse, le readuc în actualitate și le transformă în hobby. Să cioplești o lingură cuprinde tehnici vechi de cioplit, se folosesc puține unelte. Nu pot spune că e simplu să cioplești o lingură. E simplu prin aceea că nu ai nevoie de un atelier, de un stațiu dedicat. Poți să ieși în natură, să stai, să cioplești și să-ți calmezi creierul, pentru relaxare”, a explicat Ciprian Pop.

Irina confirmă că cioplirea unei linguri, cu care și-a făcut intrarea în breasla modernă a meșteșugarilor, a fost pentru ea terapeutică: ”Am scăpat de coșmaruri. Am fost surprinsă să văd că, după atâția ani de tastat, sunt în stare să fac și altceva cu mâinile mele. Cel mai mare câștig este luciditatea minții pe care mi-am câștigat-o, liniștea de a lua viața așa cum vine, fără a încerca să grăbesc și să înghesui multe lucruri în ea. Targetele din corporații, nevoia de a face tot mai mult te prind într-o cursă de care nu mai devii conștient. Sunt lucruri care nu sunt neapărat necesare, dar așa e mediul acolo. Pot să spun că sunt din nou om după atâta vreme, iar dacă într-o corporație mi-am pus energia atât de mult, aici vreau să fac cel puțin la fel. Adulții pot face la atelierul de lemnărit lădițe, cutiuțe, scăunele, cuiere de dimensiune mai mică, suporturi de creioane, pentru că toate cuprind operații de bază. La jumătatea lunii februarie vom avea pentru adulți primul atelier de lemnărit pentru că avem cereri din partea unor oameni de diferite vârste.Eu zic că merită să învețe oricine să cioplească o lingură ca să vadă ce înseamnă să faci un obiect cu mâna ta, care e efortul din spate, care e liniștea pe care probabil ai uitat-o alergând toată ziua pringre griji și preocupări. La atelierul de linguri de sâmbătă vor fi oameni de vârste diferite, de peste 40 de ani, care își rezervă timp ca să facă lucruri care au ca principală utilitate bucuria de a sta cu oameni care au aceeași pasiune cu tine”.

La Ars Fabrilis, ea, în schimb, se ocupă de atelierul de țesut unde îi învață pe copii să confecționeze mici covoare sau ștergare. Are în plan să înceapă și atelierul de cusut unde va învăța fetele să decoreze blugii sau bluzele cu motive florale.

”Venind aici, cu soțul meu, la atelier, am adus gherghefe de acasă pe care nu le mai foloseam și le-am expus aici ca să văd dacă stârnesc reacții. Copiii au întrebat și s-au apucat să țeasă. Ai nevoie de răbdare și la țesut ca și la cioplit lemn, deși nu e ușor să treci firul acela fără să greșești. Ne-am apucat de țesut, apoi și de cusut și de croșetat, lucruri pe care bunicile și mamele noastre le făceau. Am făcut cu copiii mici covorașe care pot fi expuse așa sau cusute ca să faci o mică gentuță, un portofel. Copiii sunt foarte cuminți, lucru surprinzător pentru noi, focusați, atenți, curioși. Energia lor ne duce mai departe. Dacă cei peste 40 de copii cu care am început au rămas – fiindcă e ușor să începi, dar e mai greu să continui – am zis că acesta este semnul că trebuie să continuăm ceea ce am început”, ne-a spus Irina Pop.

Programul zilei de sâmbătă 25 ianuarie

Expoziție de linguri, Expoziție de fotografie – Lingurarii, Demonstrații de cioplit linguri, Atelier de finisare a lingurilor, Atelier de ascuțit cuțite și topoare

Demonstrațiile de cioplit linguri susținute de membrii Clubului Cioplitorilor Clujeni vor fi între 15:00-20:00, Atelierul de finisare a lingurilor între 17:00 -18:00, Atelier de ascuțire cuțite și topoare între 18:00-20:00.

Pe tot parcursul zilei, organizatorii vor face demonstrații de cioplit linguri. Participanții vor avea la dispoziție lemn verde și unelte ce pot fi folosite pe propria răspundere. Fără a avea un program stabilit, se va povesti, se va ciopli în lemn verde sau uscat, se vor testa unelte vechi și noi de peste mări și țări. Mai multe detalii AICI

1 comentariu

  • Foarte frumos și foarte bine! Salut această inițiativă, vine numai la fix odată cu mărirea taxelor și tarifelor percepute pentru parcări. Dacă tot ajungem la lingură de lemn măcar să știm să le confecționăm…..

    15
    3
Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.