Şcoala Postliceală „Henri Coandă” Beclean, singura acreditată pentru asistent medical generalist

Avocatul Diana Morar  este vicepreşedinte al Fundaţiei Cultural Umanitare „Henri Coandă” Oradea care deţine Şcoala Postliceală „Henri Coandă” Beclean, singura acreditată pentru specializarea asistent medical generalist. Domnia sa a explicat că cele 30 de şcoli postliceale „Henri Coandă” de pe raza a 26 de judeţe, patronate de Fundaţia Cultural Umanitară „Henri Coandă” , fac parte din reţeaua naţională a învăţământului preuniversitar din România şi funcţionează în baza ordinelor de ministru al învăţământului la fel ca la şcolile de stat, fiind autorizate sau acreditate.

Care sunt paşii pe care trebuie să-i parcurgă o şcoală ca să se acrediteze?

Conform cerinţelor legii învăţământului şi legii calităţii învăţământului, orice şcoală, pentru a funcţiona legal în România îşi depune dosarul de autorizare provizorie la A.R.A.C.I.P. Viitoarea şcoală este evaluată extern de evaluatorii A.R.A.C.I.P. şi dacă îndeplineşte toate cerinţele standardelor de calitate este propusă spre autorizare de A.R.A.C.I.P. şi prin ordin de ministru va funcţiona provizoriu. La absolvirea primei „promoţii, dar nu mai târziu de 2 ani, se depune dosarul de acreditare a unităţii şcolare”. În urma evaluării externe a evaluatorilor A.R.A.C.I.P. şi dacă se îndeplinesc toate cerinţele standardelor de calitate, şcoala este propusă spre acreditare de A.R.A.C.I.P. şi prin ordin de ministru este acreditată.

Aş dori să clarific temeiul legal de funcţionare şi de certificare a competenţelor profesionale la nivel postliceal în România. Din momentul acreditării, acea şcoală poate să-şi organizeze examenele de certificare a competenţelor profesionale, adică devine centru de examen unde elevii săi susţin examenul de absolvire. Totodată gestionează şi eliberează – pe baza promovării examenului de absolvire –  în nume propriu, certificatele de absolvire (diplomele de postliceal). Aceste diplome (certificate) sunt tipărite în România de Ministerul Educaţiei Naţionale şi sunt repartizate Inspectoratelor Şcolare Judeţene, de unde sunt ridicate de şcolile acreditate şi sunt gestionate de acestea ca acte cu regim special conform ordinului de ministru privind Regimul actelor  şi documentelor  şcolare.

În Bistriţa-Năsăud sunt mai multe şcoli postliceale sanitare. Care dintre ele are acreditare pentru specializarea asistent medical generalist?

Diana Morar: În judeţul Bistriţa-Năsăud, la nivel postliceal, în domeniul sănătate şi asistenţă pedagogică, specializarea asistent medical generalist, singura acreditată este Şcoala Postliceală „Henri Coandă” Beclean. A fost acreditată prin O.M. nr. 4119/11.05.2009. În judeţ funcţionează şi alte şcoli particulare, de stat, dar acestea sunt autorizate şi, conform legii, susţin examenul de certificare a competenţelor (examenul de absolvire) la Şcoala Postliceală „Henri Coandă” Beclean. În baza promovării examenelor de către candidaţi, Şcoala Postliceală „Henri Coandă” Beclean, ca centru de examen, le eliberează Certificatul de Competenţe Profesionale, acestora în condiţiile legii. Aşa se explică susţinerea la Beclean, la şcoala noastră,  în anul 2013,  a examenului de certificare de către absolvenţii Şcolii sanitare de stat, Şcolii Postliceale „Henri Coandă” Feldru şi Bistriţa. Toate cele trei şcoli  sunt autorizate în acest moment.

Şcolile Postliceale „Henri Coandă” au fost autorizate începând cu anul 2001 pe diferite specializări. Am obţinut, în urma evaluărilor externe, 107 ordine de ministru care au dat dreptul de funcţionare provizorie la diferite specializări. Dintre aceste specializări autorizate în număr de 107, unele nu mai funcţionează, deoarece nu au mai existat cerinţele de calificare pe piaţa forţei de muncă. Aşa este cazul specializărilor care au funcţionat în judeţul nostru, şi anume agent vamal, analist programator la Bistriţa şi maistru mecanic la Rodna. Aceste specializări au funcţionat în condiţiile legii, absolvenţii certificaţi se bucură de toate drepturile; dar nerealizându-se planul de şcolarizare, au intrat în lichidare specializările respective şi la cererea noastră prin ordin de ministru s-a ridicat autorizaţia de funcţionare provizorie. Orice şcoală particulară sau de stat trebuie să respecte legea.

În condiţiile legislaţiei existente în anul 2006, în luna noiembrie a acelui an, la Oradea, a fost prima noastră şcoală postliceală acreditată. Era pentru prima dată în istoria învăţământului particular când s-au acreditat primele şcoli particulare; şi, dacă bine îmi amintesc, în România au fost acreditate, în anul 2006, primele patru instituţii şcolare particulare – două au fost de nivel liceal şi două de nivel postliceal, dintre care una era Şcoala Tehnică Postliceală „Henri Coandă” Oradea. Au fost două Ordine de ministru de acreditare, dintre care unul al şcolii noastre din Oradea, anume:  O.M nr 5661/14.11.2006. Aş face o remarcă: nu este uşor să te acreditezi în condiţiile legii. Este nevoie de multă muncă, perseverenţă, seriozitate şi dorinţa de dezvoltare a instituţiei şcolare.

În Bistriţa-Năsăud funcţionează şcoli „Henri Coandă” la Beclean, Bistriţa şi Feldru. Vorbiţi-ne despre începutul acestui proiect.

Diana Morar: Dezvoltarea  şcolilor „Henri Coandă” de nivel liceal şi postliceal în judeţul Bistriţa-Năsăud a început în anul 2000 cu Şcoala Tehnică Postliceală „ Henri Coandă” Beclean, care are o istorie aparte, de suflet. Este legată de părinţii mei şi copilăria mea. Noi am locuit o perioadă la Beclean unde tata a fost ofiţer, iar mama a fost profesoară la Şcoala Generală „Grigore Silaşi” din Beclean. Eu şi sora mea am urmat cursurile primare la şcoala generală până în anul 1990, când tata a fost transferat la Oradea (Bihor). Aşa se explică că nucleul Şcolilor „Henri Coandă” a fost şi este proiectat de Consiliul Director de la Oradea.  Mama mea a locuit cu părinţii la Beclean, a terminat liceul la Beclean, a activat ca profesor în Beclean. Sub aspectul sentimental, cum zicea mama, „din patriotism local”, trebuia să dezvoltăm Şcoala Postliceală „Henri Coandă” Beclean, pentru că oraşul a traversat probleme economice, oamenii erau constrânşi din punct de vedere material, iar o şcoală postliceală, acasă la ei, îi ajută foarte mult. Aceste sentimente le-am împărtăşit toţi din familie pentru că toată familia nostră rămâne legată sentimental de Beclean.

Şcoala Postliceală „Henri Coandă” Bistriţa, Liceul şi Şcoala Postliceală „ Henri Coandă”  Feldru funcţionează după ordine de ministru al Educaţiei, astfel: O.M. nr.5274/ 25.09.2009 pentru Şcoala din Bistriţa, O.M. nr. 5480/ 18.10.2010 pentru Liceul din Feldru şi O.M. nr.5275/ 25.09.2009 pentru Şcoala Postliceală din Feldru.  Pentru Bistriţa, eu am dorit să dezvolt învăţământ postliceal, deoarece exista, la şcolile de stat, o singură specializare la acea dată, învăţământ sanitar de stat. Locurile erau limitate şi era necesară o concurenţă.  La Feldru a fost dorinţa d-lui Nechiti Simion de a duce lumina şi cultura în comuna sa natală. Aşa s-au dezvoltat cele patru instituţii şcolare particulare, trei de nivel postliceal şi un liceu în judeţul nostru.

Care e strategia de dezvoltare pe termen mediu a instituţiilor şcolare pe care le coordonaţi, în calitate de vicepreşedinte al Fundaţiei şi membru fondator în Consiliul Director?

Diana Morar: Strategia pe termen mediu corespunde cu principalele direcţii din P.L.A.I şi P.R.A.I al judeţului, pe contextul economic şi social, pe cerinţele de calificare pe piaţa forţei de muncă şi bugetele alocate de Consiliul Director pentru cele 4 instituţii şcolare particulare.  Ţintele strategice propuse pe termen mediu au în vedere dezvoltarea instituţiei şcolare particulare în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii, vom autoriza noi calificări nivel I, II, III şi III avansat.  De asemenea, vom acredita şcolile postliceale din Bistriţa şi Feldru, în anul şcolar 2013/2014. Vom acredita Liceul Particular în anul şcolar 2014/2015.

Cum sunt taxele de şcolarizare?

Diana Morar: Sub aspect social, vom păstra acelaşi nivel de taxe de şcolarizare pentru a asigura accesibilitatea în şcolile noastre. Studiul de fezabilitate realizat privind accesul la educaţie în învăţământul particular, a arătat situaţia materială scăzută a marii majorităţi a populaţiei şi neputinţa doritorilor de a urma o şcoală cu taxe.  Practic cei cu studii medii/liceu au un salariu net între 600-900 lei, ei nu îşi pot permite să plătească taxe de şcolarizare foarte mari. De aceea noi menţinem taxa la 1100 lei anul I şi 1300 lei pt anul II, III de studii, şi nu o mărim, pentru a asigura accesul acestei categorii defavorizate social, pentru că cea mai importantă problemă socială a României este, în acest moment, sărăcia.

Cum  reuşiţi să asiguraţi  bugetul de  venituri-cheltuieli al instituţiei de învăţământ, deoarece prin  O.M. cheltuielile per elev la nivel postliceal sunt de 3.200 lei/an, iar la liceu este de 2.800 lei/an, iar şcolilor de stat li se asigură bugetarea?

Diana Morar: Aici lucrurile sunt mai „încurcate”, tot de cei care aprobă bugetarea, dar uită de prevederile Legii nr.1/2011 (L. Învăţământului).  Să o  luăm metodic, ca la şcoală. Politicile economice ale unităţilor şcolare “Henri Coandă” au la bază finanţarea proprie prin taxe şcolare şi  alte cursuri de calificare ce aduc venituri. Cadrele didactice angajate sunt policalificate, încât asigură nevoia de resursă umană calificată pentru unele cursuri de formare profesională cerute pe piaţa forţei de muncă în orice moment. Faptul că învăţământul particular este foarte mobil, elastic şi se adaptează acestor cerinţe îi asigură dezvoltarea. Noi nu promovăm un învăţământ  cu specializări/ calificări limitate, mereu aceleaşi. Credeţi că întâmplător ne-am autorizat pe 107 calificări nivel postliceal? Dar puteţi considera ce muncă s-a realizat şi se realizează în şcolile noastre. Dacă revenim la Legea Învăţământului, nr.1/2011, unde se prevede că şcolile acreditate sunt finanţate de la stat, în practică nu este aşa, nici la învăţământul obligatoriu până la 10 ani nu se acordă niciun leu. Noi ne-am obişnuit şi nu ne mai bazăm pe ceva ce se tot promite, dar se tot amână.

Cum e finanţat Liceul Particular „Henri Coandă” Feldru?

Diana Morar.M:  Sincer, în buget am prevăzut cheltuielile toate. Nu cred că elevilor noştri li se va deconta transportul, manuale gratuite – acolo unde este învăţământ obligatoriu până la clasa a 10-a. Pentru a rezolva problema, Fundaţia asigură fondurile cu cheltuielile de transport, manuale şi masă gratuită pentru elevii săraci. Elevilor de la Feldru le oferim burse sociale pentru a putea frecventa şcoala. Provin din familii foarte sărace şi dacă nu i-am ajuta, ei ar fi lipsiţi de învăţătură, nu ar putea scăpa de sărăcie, deoarece nu şi-ar putea face o calificare. Fundaţia se numeşte şi umanitară şi promovează ideile umanitare în acest fel. Toţi elevii cu probleme sociale reale sunt ajutaţi spre a putea să se califice în vederea desfăşurării de activităţi din care să realizeze venituri.

Cum colaboraţi cu comunitatea locală, autorităţile, instituţiile de stat?

Diana Morar: Aş face o precizare şi anume că învăţământul particular nu trebuie văzut ca o sursă de îmbogăţire pentru inţiatori. Administraţia locală ar trebui să ne vadă ca aliaţi ai lor, prin faptul că dezvoltarea activităţii de învăţământ fără cheltuială de la buget, practic sprijinim bugetul local şi central. Înţelegem că nu doresc finanţarea învăţământului particular din lipsa banilor de la buget. Dar nu înţelegem politica Ministerului Educaţiei de a ne face concurenţă finanţând învăţământul postliceal în dauna sectorului privat. Aş înţelege intervenţia statului – Ministerului Educaţiei – prin finanţare în cazul unor specializări necesare economiei şi unde sectorul privat nu funcţionează foarte bine, aşa ar ajuta dezvoltarea economică prin oferta de calificări deficitare, neşcolarizate şi nu ar afecta sectorul învăţământului privat. Cu autorităţile locale avem relaţii normale, funcţionăm pe baza contractelor de închiriere pentru spaţiile de instruire teoretică şi practică. Uneori am fost confundaţi cu S.R.L.-urile, dar am negociat taxele şi ne-am putut desfăşura activitatea foarte bine. Programul de instruire practică, laboratoare se realizează în unităţi spitaliceşti unde ne bucurăm de sprijinul cadrelor medicale din spitale şi de buna colaborare cu conducerea spitalelor. Cu I.S.J.Bistriţa-Năsăud avem bune relaţii. Am fost evaluaţi extern atât de I.S.J., cât şi de ARACIP, în condiţiile legii.

Câţi angajaţi aveţi?

Diana Morar: Suntem o mare echipă ce cuprinde toată resursa umană angajată în cele patru instituţii şcolare ”Henri Coandă”. Fiecare angajat doreşte şi ştie ce are de făcut încât să putem funcţiona foarte bine. Doresc să le mulţumesc pe această cale celor 52 angajaţi, cu timp de muncă parţial sau cu normă de bază în unităţile noastre şcolare din judeţul Bistriţa-Năsăud.

Cum sunt rezultatele la examenele de evaluare naţionale?

Diana Morar.: Dintr-un total de 197 absolvenţi, an şcolar 2011-2012 şi 2012-2013, şi-au susţinut examenul de certificare a competenţelor profesionale şi l-au promovat un număr de 197, cu medii cuprinse între 7,30 -10. Dintre aceştia, s-au angajat, prin concurs, în unităţi spitaliceşti de stat şi particulare un număr de 30 absolvenţi,  O pondere de 17% dintre absolvenţi şi-au echivalat actele de studii prin ISJ Bistriţa- Năsăud şi au plecat la muncă în ţări ale Uniunii Europene şi Canada. Avem parteneriat cu firme care pot să angajeze asistenţi medicali generalişti în Germania, Anglia şi Italia. Condiţia este cunoaşterea limbilor germană, engleză şi italiană.

Referitor la rezultatele obţinute la examenul de bacalaureat a absolvenţilor Liceului Particular „Henri Coandă”  Feldru, doresc să remarc câteva aspecte care nu au fost percepute la adevărata valoare, rămânând prezentate inert, statistic, fără să fie cunoscute ori apreciate cum trebuie.  Spre exemplu, în acest an 2013, s-au prezentat la examenul de bacalaureat un număr de 10 absolvenţi, curs frecvenţă redusă cu vârste cuprinse între 31-48 ani, angajaţi în câmpul muncii. Acest aspect trebuie perceput astfel: este meritoriu că dumnealor şi-au dorit să continue studiile, să-şi achite taxele de şcolarizare şi să aibă curajul să se înscrie la examenul de bacalaureat; 10 elevi, din care 2 elevi l-au promovat. Poate fi admirat şi stimat cineva care şi-a dorit să se dezvolte profesional, să-şi continue studiile, întrerupte  din motive diferite. Ori aspectul privind examenul de bacalaureat pentru 10  absolvenţi ai Liceului Particular „ Henri Coandă”,  din care 2 şi-au luat examenul de bacalaureat este sec, nerelevant, iar pentru noi este dezamăgitor. Nimeni nu a văzut că este meritoriu, că la această vârstă, locuind în mediul rural, pe banii tăi, doreşti să-ţi termini studiile liceale, că ai familie şi greutăţi destule. Eu consider că merită să-i felicităm şi să-i încurajăm să-şi completeze studiile, iar sprijinul nostru financiar prin taxele reduse practicate, va asigura în condiţiile legii, realizarea politicii educaţionale promovată de Fundaţia Cultural Umanitară “Henri Coandă” Oradea, care patronează cele 30 de şcoli postliceale, 6 licee şi 15 centre de formare profesională în 26 de judeţe.