Manifestările culturale şi religioase organizate cu prilejul sărbătorii Sfântului Pahomie au debutat sâmbătă cu Colocviile de la Gledin, desfăşurate sub genericul ”Sfântul Pahomie – istorie şi duhovnicie”.
La evenimentul unde gazdă a fost părintele paroh Ioan Titieni au luat parte, printre alţii, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud Alexandru Pugna, pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă – decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, managerul Bibliotecii Judeţene preotul Ioan Pintea, senatorul PNL Dorin Dobra, directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă Bistriţa dr. Mircea Gelu Buta, primarul comunei Monor Ioan Cira, dr. Marin Popan – referent al Muzeului Judeţean, scriitorul Nicolae Băciuţ, părintele ieromonah Ambrozie Ghinescu – egumenul Schitului Pocrov, întemeiat în anul 1714 de Cuviosul Pahomie.
Un grup de tineri teologi din Cluj-Napoca, a interpretat câteva cântări religioase. Pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, preşedintele Senatului Universităţii „Babeş-Bolyai”, a prefaţat întâlnirea şi a vorbit despre căutările Sfântului Pahomie, informează Radio Renaşterea. Mai apoi vicepreşedintele CJ, Alexandru Pugna, a transmis mesajul instituţiei şi a subliniat importanţa duhovnicească pe care a dobândit-o judeţul Bistriţa-Năsăud prin canonizarea Sfântului Pahomie şi a Sfinţilor Năsăudeni. De asemenea, în prezenţa primarului comunei Monor, Ioan Cira, a fost evocat pe scurt evenimentul canonizării acestor mari sfinţi ai Bisericii Ortodoxe Române. În continuare, dr. Mircea Gelu Buta a vorbit despre ambianţa religioasă din Transilvania în perioada presiunii religioase calvine, care a determinat plecarea multor ardeleni peste munţi, printre care şi Sfântul Pahomie, pentru a se adăposti. La rândul său, dr. Nicolae Băciuţ, directorul Direcţiei Judeţene Mureş pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional, a insistat asupra pasiunii pentru carte a Sfântului Pahomie de la Gledin. Un alt invitat al Colocviilor de la Gledin, pr. Ioan Pintea, a povestit despre parcursul scrierii Canonului Sfântului, din iniţiativa vrednicului de pomenire Mitropolitul Bartolomeu. De la Schitul Procov, ctitorit de Pahomie de la Gledin, a vorbit călugărul Ambrozie, care a insistat asupra vieţii pline de sfinţenie a Sfântului Pahomie.
Programul a continuat cu oficierea slujbei Vecerniei Mari, cu Taina Sfântului Maslu şi Privegherea de noapte.
În fiecare an pe 14 aprilie în Biserica Ortodoxă este cinstit Sfântul Cuvios Ierarh Pahomie de la Gledin, canonizat în anul 2007, la propunerea Mitropolitul Bartolomeu Anania.
Sfântul Cuvios Pahomie s-a născut 1674 în satul Gledin, primind la botez numele Petru. A intrat de tânăr ca frate la Mănăstirea Neamţ, fiind tuns în monahism la vârsta de 25 de ani. Înainte de a împlini 30 de ani a fost numit stareţ al acestui aşezământ monahal, în urma trecerii la cele veşnice a părintelui egumen Ioan, mănăstire pe care a condus-o până în anul 1704, când a plecat la Kiev. Ajuns în Lavra Pecerska, l-a cunoscut pe Sfântul Dimitrie al Rostovului, căruia i-a devenit ucenic. În anul 1706 s-a întors la Mănăstirea Neamţ, alegând ulterior sihăstria într-o pădure din munţi.
Moartea episcopului Lavrentie al Romanului a făcut să fie chemat în scaunul vacant Cuviosul Pahomie, până la 1 martie 1714, când s-a retras din nou în pustie în locul numit Pocrov. Pahomie s-a îndreptat din nou spre Lavra Pecerska, unde a murit la 14 aprilie 1724, după ce a îmbrăcat marea schimă sub numele Pimen. Moaştele sale sunt păstrate până astăzi în Paraclisul „Sfântul Ştefan” din Lavra Pecerska.
La propunerea Mitropolitului Bartolomeu al Clujului, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, în şedinţa din 14-15 noiembrie 2006, dosarul de canonizare a Cuviosului Ierarh Pahomie de la Gledin, având ziua de sărbătorire pe 14 aprilie. Proclamarea solemnă a canonizării a avut loc în data de 14 aprilie 2007, la Gledin, unde au fost prezenţi ÎPS Vladimir, mitropolitul Kievului şi patriarhul înregii Ucraine, 18 membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, dar şi preşedintele Traian Băsescu.
Cuviosul Pahomie este cel de-al doilea ocrotitor al bisericii ortodoxe din localitate, hramul fiind ales chiar la slujba canonizării acestui sfânt din ţinutul Gledinului. Satul Gledin a fost atestat documentar în anul 1319. Biserica actuală a parohiei a fost ridicată între anii 1987-1998.
Adaugă comentariu