Actualitate

”Și ce n-aș da să fiu iar la Liviu cu voi”… Ultimul omagiu pentru prof. Rus, la CNLR

Rombat

Prof. Constantin Rus, fost director al Colegiului Național ”Liviu Rebreanu” Bistrița și consilier municipal în mai multe mandate, care s-a stins din viață la vârsta de 73 de ani, a fost condus pe ultimul drum.

După slujba de înmormântare oficiată la capela de pe str. Tărpiului, cortegiul funerar a făcut un ultim popas la Colegiul Național ”Liviu Rebreanu”, de care prof. Constantin Rus și-a legat întreaga carieră didactică și managerială.

În curtea CNLR, foști colegi, foști elevi, oameni care l-au cunoscut și apreciat i-au adus un ultim omagiu celui care a predat aici începând din 1978, iar între 1990 și 2017 a fost director al colegiului.

Lângă cortegiu, întâmpinat pe acordurile imnului liceului, au stat absolvenții promoției 1983, prima la care Constantin Rus a fost diriginte.

Au rostit cuvinte emoționante pr. Lazăr Cosman și directorul CNLR, prof. Monica Halaszi.

La final, după ce profesorii au depus trandafiri albi pe sicriu și și-au luat rămas bun, a sunat ”ultimul clopoțel” iar cortegiul funerar s-a îndreptat spre cimitirul din Unirea, unde prof. Constantin Rus își va dormi somnul de veci.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

La despărțirea de prof. Constantin Rus, directorul CNLR Monica Halaszi a spus:

”Și ce n-aș da să pot da timpu-napoi… Și ce n-aș da să fiu iar la ”Liviu” cu voi… Sunt versuri din imnul Colegiului Național ”Liviu Rebreanu”, imn a cărui existență i se datorează, și nimeni nu poate nega aceasta, domnului Constantin Rus. Astăzi, în fața despărțirii de domnia sa, aceste versuri capătă o altă greutate și un alt sens, iar condiționalul optativ ”aș vrea” pus sub lentila acestei clipe face și mai dureros adevărul despre neputința noastră de a întoarce timpul. În fața tuturor incertitudinilor, avem o certitudine: domnului Constantin Rus i-ar fi plăcut să fie iar la ”Liviu” cu noi. De unde vine această certitudine? Din identificarea sa totală cu Colegiul Național ”Liviu Rebreanu”, fiindcă pentru profesorul și directorul Constantin Rus ”Liviu” nu a fost o simplă școală, a fost însăși viața sa. Fiindcă domnul Constantin Rus nu a fost un simplu om care a trecut prin ”Liviu”, a fost unul dintre oamenii care au construit ”Liviu”, un om pentru care școala nu a însemnat un simplu loc de muncă, ci un rost. Fiindcă domnul Constantin Rus a fost inconfundabil, avea modul lui inedit de a glumi, de a te certa, de a privi la ceas după ce se suna la ore, de a te ironiza, de a te lăuda, de a te încuraja. Avea modul inedit de a acționa, de a vorbi despre fizică, de a spune ”Măi țâcă” colegului mai tânăr sau ”Doamna profesoară” atunci când ni se adresa nouă, celor care uneori nu îi ascultam sfatul. Și mai presus de toate, avea un mod inconfundabil de a iubi această școală.

Cine a fost domnul Constantin Rus? Unii ar spune un profesor de fizică. Da, așa este, dar nu a fost un profesor de fizică oarecare. Generații de elevi au ieșit din sala de clasă în care a predat domnia sa mai încrezători, mai luminoși, mai riguroși, mai pregătiți pentru lume. Pentru că dânsul nu preda doar fizica, regina tuturor disciplinelor cum obișnuia să spună, preda un mod de a privi lumea pe care doar adevărații profesori îl fac. Constantin Rus a fost mai mult decât un profesor strălucit, a fost timp de 24 de ani directorul acestei școli. Ani complicați, de schimbări, de transformări, ani în care colegiul a crescut și s-a redefinit. A luat decizii dificile, a dus proiecte la capăt și a deschis drumuri, a impus standarde, a trasat direcții, a modelat nu doar oameni, ci însăși identitatea acestei instituții. Uneori, în viața unei școli există oameni care devin puncte cardinale, oameni care nu doar predau sau conduc, ci definesc un loc. Domnul profesor Rus a fost un astfel de om. Ce rămâne la plecarea profesorului și directorului Constantin Rus? Rămâne vie lumina pe care dânsul a aprins-o și mai ales rămâne o datorie, datoria de a continua ceea ce a dânsul a început, datoria de a păstra ștacheta sus, datoria de a iubi această școală așa cum a iubit-o dumnealui.

Căutând recent în calculatorul de serviciu un document oarecare, am găsit un mesaj intitulat ”Celor din Sala 7”. Și fiindcă azi privim sub lentila tristeții totul, o să vă rog să închideți ochii și să vă imaginați că mesajul este pentru fiecare dintre noi: ”V-am lăsat în ultima clipă. Iertare. Dar a trebuit să mă decid. Și am ales. Mi-a părut tare rău, pentru că simțeam mult mai mult pentru voi. Nu v-am abandonat nicidoată, deoarece erați un grup drag mie. Ce vă rămâne de la mine? Cine a fost mai important? Omul Costică Rus sau profesorul sau directorul Constantin Rus care vă tachina? Sper ca viața să vă dea răspunsul corect. Cu un pahar de vin roșu în mână, vă urează drum bun Costică Rus”. Și pentru că mesajul acesta a rămas atâția ani în calculator, probabil nu întâmplător, o să vă rog să spunem fiecare în gând: ”Drum bun, domnule director, să vă fie trecerea ușoară și primirea lină în lumină. Drum bun!”.

3 comentarii

  • Daca o inmormantare poate fi considerata frumoasa cred ca cea a fostului coleg si prieten s-ar incadra oarecum intrun asemenea tipar. Predica cu iz filozofic a parintelui Feier, poemul dedicat defunctului de catre profesorul Cosma , evlavia participantilor si “oprirea” timpului pentru reculegere si meditatie au creat crampee motivationale de tinut minte.Evident , dintre toate acestea mi-a mers la inima cea ce s-a intamplat in curtea de la “Liviu” (Colegiul National Liviu Rebreanu). Momentul de ramas bun a fost unul inaltator , induiesator , coplesitor , cei participanti (elevi , profesori , rude , prieteni si cunoscuti , oficialitati) il vor purta in suflet si-l vor povesti si raspovesti. Comunitatea bistriteana a facut ce trebuia , cinstind asa cum merita un asemenea om de mare valoare. Drum bun Tica !

    21
  • Dumnezeu să-i primească sufletul în rai. Am vorbit cu el despre excelență în 2022 la întâlnirea de 35 de ani. I-am spus atunci că n-am fost impresionat de nici un profesor universitar din Academia Navală așa cum m-au impresionat profii din liceu: Tică Rus, Atanasie Florescu, Mircea Călușeriu. Acum îi învață pe îngeri mate-fizică.

    13
Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.