Strategia de dezvoltare pentru perioada 2014-2020: Turism, sport şi agrement

”Punctele curente principale de atracţie pentru activitatea turistică sunt centrate în jurul următoarelor tipuri de turism: montan (parcurile naţionale Rodnei şi Călimani, Munţii Bârgăului, Suhardului şi Țibleşului), balnear (staţiunile Sîngeorz-Băi şi Figa), climateric (Colibiţa, Valea Vinului), sportiv (Piatra Fântânele, Valea Blaznei, Colibiţa, Valea Rebrei, Valea Bistriţei), cultural-istoric şi religios (există un bogat patrimoniu cultural şi istoric), etno-cultural, turism rural, agroturism şi ecoturism (Văile Someşului Mare, Ilvei, Leşului, Cormaiei, Rebrei, Sălăuţei, Ideciului, Bârgăului, Şieului, Luţului, Ilişua). Pe teritoriul judeţului există două rezervaţii peisagistice: Cheile Bistriţei Ardelene (cu Cascada Diavolului) şi Stâncile Tătarului (Tatarcile – situată la iesirea din localitatea Bistriţa Bârgăului, în extremitatea nord-vestică a Călimanilor).

Comparativ cu celelalte regiuni ale României, judeţul Bistriţa-Năsăud are – prin toate aceste puncte – un grad de atractivitate mediu spre ridicat, în special din punct de vedere peisagistic.

O analiză sumară indică un deficit major de unităţi de cazare (şi implicit de locuri oferite). De exemplu judeţul Mureş, care din punct de vedere peisagistic este mai puţin atractiv decât Bistriţa-Năsăud, avea o capacitate de cazare de peste 3 ori mai mare la nivelul anului 2012. În 2012 au fost raportate 54 de unităţi clasificate (oferind 2934 de locuri). În judeţul Bistriţa-Năsăud este raportată o singură reţea de turism (Reţeaua de Turism din Regiunea Nord-Vest, înfiinţată în anul 2009 şi acoperind mai multe judeţe), din care – din Bistriţa-Năsăud – fac parte 5 firme.

Se poate concluziona că gradul de ocupare a unităţilor de cazare din judeţul Bistriţa-Năsăud este mult sub media pe ţară, şi – mai mult – turiştii străini atraşi sunt semnificativ mai puţini decât media pe ţară, deşi există numeroase repere istorice şi culturale care ar fi trebuit să influenţeze acest indicator.

Nu a fost identificat nici un festival cultural cu impact semnificativ în judeţ (catalizator pentru turism – de exemplu similar cu Electric Castle de la Bonţida, Festivalul de Jazz Gărâna sau Peninsula Târgu-Mureş / Cluj). De asemenea, nu a fost identificată nici o reţea eficientă / eficace de turism la nivel local (de exemplu precum cea din Sâncraiu din judeţul Cluj).

În zonele montane (parcurile naţionale Rodnei şi Călimani) există 22 trasee turistice marcate şi aproximativ 110 nemarcate. În cele două parcuri amintite există o cabană şi 5 refugii montane (inclusiv refugii Salvamont). Nu există nici un traseu amenajat pentru mountainbiking, dar au fost identificate 8 trasee potenţiale. Punctele de acces pentru drumeţii în cele două parcuri naţionale sunt foarte greu accesibile folosind transportul public, mai ales pentru drumeţiile mai lungi pentru care punctul de pornire şi cel final nu coincid, cum ar fi traseele de creastă.

În concluzie, deşi există în judeţul Bistriţa-Năsăud puncte de atracţie numeroase şi variate, capacitatea de cazare este mult mai mică în raport cu media pe ţară, gradul de ocupare al acesteia este foarte mic, nu există factori catalizatori semnificativi, iar infrastructura de acces şi transportul public (atât de scurt cât şi de lung parcurs) sunt deficitare. Pe lângă aceste aspecte, o serie de elemente cu potenţial turistic ridicat nu sunt exploatate deloc sau sunt exploatate necorespunzător (de exemplu cabana de vânătoare a lui Nicolae Ceauşescu de la Dealul Negru, în prezent în stare de degradare, care ar putea deveni în sine un important obiectiv turistic).

În anul 2012 în judeţul Bistriţa-Năsăud activau 3663 sportivi de performanţă, în creştere faţă de anii precedenţi (2874 în anul 2009). Numărul de asociaţii ale pescarilor şi vânătorilor sportivi era de 33 în anul 2012, în timp ce în anul 2001 erau înregistrate doar 2 astfel de asociaţii. Numărul de asociaţii sportive a crescut de asemenea, de la 39 în anul 2001, la 129 în anul 2012.

În ceea ce priveşte infrastructura sportivă a judeţului, cu toate că în ultimii ani se poate observa o îmbogăţire a bazei materiale, aceasta este semnificativ mai mică decât în anul 2001. În anul 2012 erau în evidenţă doar 50 de terenuri de sport, în timp ce în anul 2001 erau 104 terenuri. Sălile de sport au fost 25 în anul 2012 (în creştere faţă de de 2009 când erau doar 17, dar în scădere faţă de 2001 când erau 28).

În anul 2012 în judeţul Bistriţa-Năsăud erau 183 de cămine culturale, în creştere faţă de 2001 când erau doar 53 de astfel de unităţi. În întreg judeţul există un singur cinematograf, Dacia, nu există parcuri de distracţii, grădini botanice sau zoologice.

Conform informaţiilor disponibile, posibilitatea de petrecere a timpului liber, folosind infrastructura existentă, este redusă.

În direcţia susţinerii unui turism responsabil în relaţie cu natura pot fi luate în considerare idei novatoare precum: înfiinţarea „Şcolii de Turism” care să asigure educaţia pe toate nivelele necesare, colaborarea cu entităţile relevante (ANTREC şi alte asociaţii, birouri judeţene, asociaţii sportive, formaţii culturale, meşteşugari etc.), să susţină dezvoltarea strategiei sectoriale pe turism, planul de implementare aferent şi să contribuie la managementul acestuia; înfiinţarea unui „Centru Judeţean pentru Turism de Aventură şi Sporturi Extreme”; dezvoltarea a minimum 5 reţele integrate de obiective turistice culturale şi naturale, sisteme de educare şi antreprenoriat, intervenţii de voluntariat; dezvoltarea şcolii pentru „Managementul Patrimoniului Cultural şi Natural”: ex. minimum 10 programe concrete pentru valorificarea integrată a capitalului cultural şi natural prin afaceri; derularea proiectelor de dezvoltare a competenţelor în domeniul inovării şi creativităţii în turism pentru a crea premize favorabile pentru crearea de servicii turistice novatoare, sofisticate.

Există un potenţial turistic uriaş în judeţ însă lipsesc soluţiile de valorificare. Capacităţile de cazare sunt reduse în zona rurală cu potenţial turistic, la fel ca şi calificarea resursei umane. Lanţul valorii în acest sector este ineficace şi cu o productivitate redusă. Deşeurile aruncate în ariile naturale, poluarea cursurilor de apă (în special datorită gaterelor), balastierele, microhidrocentralele (care distrug ecosistemul în special la amplasarea pe albiile superioare), activităţile de off-road (distrugerea solului, în special în zona înaltă), braconajul şi – cel mai important – defrişările afectează masiv capacitatea de valorificare economică prin turism a potenţialului natural al judeţului.

Judeţul Bistriţa-Năsăud posedă un patrimoniu istoric şi cultural bogat, cu numeroase elemente de diferenţiere, care poate contribui major atât la dezvoltarea culturală a judeţului cât şi la dezvoltarea turismului. Judeţul Bistriţa-Năsăud este remarcabil de bogat în resurse materiale, de la terenuri valoroase economic şi turistic, până la resursele naturale, de la localităţile bine organizate care trebuie să asigure o calitate ridicată a vieţii până la cadrul natural înconjurător care contribuie semnificativ la valoarea spaţiului urban şi rural. Din păcate însă, rezultatele – în special pe componenta de turism – indică faptul că tot acest patrimoniu nu este exploatat adecvat.

Reţeaua siturilor, ansamblurilor şi monumentelor cu valoare de patrimoniu ar trebui completată şi integrată cu elementele de factură memorială, culturală imaterială în beneficiul asigurării valorii adăugate. În ceea ce priveşte infrastructura sportivă a judeţului, cu toate că în ultimii ani se poate observa o îmbogăţire a bazei materiale, aceasta este semnificativ mai mică decât în anul 2001”.

(Din Strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud pentru perioada 2014-2020)