Adrian Marino (5 septembrie 1921, Iaşi – 19 martie 2005, Cluj) a fost critic, istoric şi teoretician literar. Este considerat drept una dintre personalităţile culturii române din a doua jumătate a secolului 20. A publicat volume de istorie literară, hermeneutică, literatură comparată şi eseuri şia fost laureat al Premiului Herder. Puţină lume ştie însă că soţia lui, Lidia Bote Marino, a fost originară din Feldru.
Lidia Bote (16 octombrie 1924, Feldru, judeţul Bistriţa-Năsăud – 26 martie 2017, Cluj-Napoca) a fost traducător, critic şi istoric literar. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din Cluj (1949). A debutat în revista „Tribuna” (1959). În 1972 şi-a susţinut teza de doctorat, intitulată Estetica lui Montaigne. A colaborat la „Jurnalul literar”, „Ramuri”, „Steaua”, „Tribuna” şi „România literară”. În 1966 a publicat volumul „Simbolismul românesc”, completat, în 1972, de „Antologia poeziei simboliste româneşti”.
A fost profesoară la Catedra de Franceză de la Facultatea de Litere, dar niciodată nu a obţinut mai mult decât titulatura de doctor întrucât Adrian Marino a fost arestat în 1949 pentru multiplicare și difuzare de texte ale „Școlii de cadre”, din cadrul Tineretului Universitar Național-Țăranist, activități considerate ilegale de guvernul de atunci. A fost închis până în anul 1957, după care a fost deportat în Bărăgan, în satul Lătești, alți șase ani (1957 – 1963). Nu va avea drept de semnatură până în 1965, când debutează la 44 de ani cu „Viața lui Alexandru Macedonski”. După alți patru ani, în 1969, a fost reabilitat politic complet și repus în toate drepturile. A fost reabilitat juridic în 1969.
Foto: Facebook Memorialul Victimelor Comunismului şi ale Rezistenţei
La Feldru n-a auzit nimeni de Lidia Bote, cu excepția neamurilor ei din Laz, cum nu știe nimeni aproape nimic despre Vasile Nașcu. Cineva le-a zis de la obraz: – Mă, proștilor, ăsta v-a scos munții de la austrieci, faceți-i și voi o statuie. – Ha? – V-a scos munții de la austrieci. – No bine! Și s-a ridicat o statuie, acolo lângă casa de nunți, unde ies oamenii ca să se ușureze. Cineva le-a zis iar de la obraz. – Mă, voi vă pișați pe Vasile Nașcu? – No, ș-apo’ șe! Atenție, Vasile Nașcu, învățătorul de țară, vorbitorul de limbă germană care a fost în mai multe rânduri în audiență la împărat, pentru a expune direct, prin viu grai, revendicările oamenilor de pe Valea Someșului în privința dreptului de folosință asupra munților. La Viena a convins și a câștigat. La Feldru a murit uitat și părăsit de aproape tot satul. În ce-o privește pe Lidia Bote…
Să … că am murit părăsit de toată lumea? Încă sunt simbolul Feldrului și la Feldru nu ajunge nimeni părăsit nici măcar în zilele voastre !nu mai vorbi în numele meu !
Acestea caractere de oameni demni si consecventi cu principiile lor ,care au suferit pentru convingerile avute impotriva odiosului regim comunist! Respect total fata de asemenea valori intelectuale!
Iar astazi avem parte numai de politruci,mutanti politici si la propriu si la figurat, care vor sa ne aduca in aceeasi epoca, in care incompetenta si servilismul sunt virtuti, iar opiniile diferite devin delict.
Partidul stat PSD,urmasul PCR, isi arata adevarata fata urata si sfidatoare,la adresa unui popor care l-a votat inconstient ,cu 16 %.
Singura scapare este sa plecam cu totii cat mai departe,caci lipsa de implicare civica ,naste monstrii politici!
Sa plece ei ca sunt doar 16%!!!!
Singura scăpare nu este să plecăm, am da dovadă de lașitate. Așa cum au făcut-o înaintașii noștri, trebuie să luptăm pentru ai îndepărta pe cei care ne modifică soarta (în rău). Să-i îndepărtăm și să le confiscăm averile făcute prin vânzarea și distrugerea țării.
Bravo pentru articol, ma bucur sa citesc despre cultura !
E important sa cunoastem cat mai multe despre oamenii care au insemnat ceva pentru societatea romaneasca !
pt Gigi Contra, eu zic mai bine sa ne luam tara inapoi.Pentru asta insa trebuie sa fim uniti (lucru greu la poporu roman) sa obtinem alegerii anticipate si lucru f. importat sa schimbam legea electorala ,pentru a incuraja un alt tip de oameni sa se implice in politica.
La catedra de limbă franceză a Facultății de litere din Cluj, până în anul 1983 când a fost destituită, era asistentă universitară și d-na Doina Cornea. Prin ianuarie 1990 o echipă intra prin casele oamenilor de pe Someș, pe alese, inclusiv la Feldru, ca să o caute pe Doina Cornea ascunsă sub pat. Nu știm dacă acțiunea a fost coordonată atunci de colonelul de Securitate Alexandru Pereș din Cluj, supraveghetorul personal al d-nei Doina Cornea. Ceea ce știm este că fiul acestuia, născut din întâmplare la Bistrița, este actualmente senator PNL. Vă dați seama cât de tâmpiți ne cred ei? Poate că așa și suntem!