Directorul executiv al Direcţiei de Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Alexandru Toniuc, fost consilier municipal PER, a postat pe Facebook un text referitor la momentul zero al proiectului pârtiei de schi de pe Dealul Cocoșului:
”Post-truth vs facts. Proiectul de hotărâre privind aprobarea Studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiţii: ”Amenajare pârtie de schi, inclusiv utilităţi, în cadrul Complexului Sportiv Polivalent din extravilanul municipiului Bistriţa, localitatea componentă Unirea, varianta 2” a fost adoptat în şedinţa şedinţa ordinară a Consiliului local al municipiului Bistriţa din 28 iulie 2011 cu 17 voturi „pentru” şi 4 „abţineri”. Au votat pentru: Avram George, Bența Gavrilă, Bilegan Mihai Ştefan, Bria Dumitru Alexandru, Cordovan Gabriel, Ilieși Cornel, Illyes Istvan, Kozuk Andrei Ioan, Moisil Filip, Pașca Marius Vasile, Rad Aurora, Rus Constantin, Rusu Andrei, Seica Mărioara, Seserman Alin, Tabăra Camelia, Tuță Gheorghe. S-au abţinut: Calo Viorica, Găurean Florin Nicolae, Molnar Laurenţiu Dănuţ, Ţărmure Gavrilă. Procesul verbal al şedinţei poate fi consultat pe site-ul primăriei. Premisele SF-ului erau acelaşi şi în 2011 ca şi azi. Nici dealurile Bistriţei nu s-au înălţat între timp, nici temperaturile medii sau cantitatea de precipitaţii nu au crescut/scăzut spectaculos. Indiferent de ce sursă de finanţare a fost avută în vedere, aprobarea SF-ului a vizat exact proiectul contestat astăzi de o parte a celor care l-au votat cu seninătate în 2011”.
El a adăugat: ”În data de 2 februarie 2012 a avut loc şedinţa extraordinară a CL special pentru aprobarea proiectului de „hotărâre privind finanţarea unor obiective de investiţii de interes local din municipiul Bistriţa, printr-un credit bancar, în valoare de maxim 40 milioane lei, cu o maturitate de maxim 25 ani”. USL-ul avea deja rotițele bine unse. Hotărârea nr. 11 / 02.02.2012 a fost adoptată cu 13 voturi „pentru”: Avram George, Bria Alexandru, Calo Viorica, Găurean Florin, Illyes Istvan, Kozuk Andrei, Molnar Laurenţiu, Paşca Marius, Rad Aurora, Rus Constantin, Rusu Andrei, Tabără Camelia, Ţărmure Gavrilă şi 8 abţineri: Benţa Gavrilă, Bilegan Mihai Ştefan, Cordovan Gabriel, Ilieşi Cornel, Moisil Filip, Seica Mărioara, Seserman Alin, Tuţă Gheorghe. Din nou, niciun vot împotrivă”.
”Până la urmă, toți vitejii au pus umărul după cum a bătut vântul politic. Pasul hotărâtor a fost însă aprobarea SF-ului. Cu SF-ul aprobat, ordonatorul principal de credite putea oricând să înceapă execuția. Finanțarea e o chestiune colaterală care n-are legatură cu posibilitatea realizării, rentabilitatea și sustenabilitatea investiției”, a concluzionat Toniuc.
Municipalitatea a investit aproape 7 milioane de euro, din bugetul local și din împrumutul luat de la bancă, în pârtia de schi cu telescaun din Wonderland, obiectiv care are șanse minime să mai fie inaugurat în acest sezon de iarnă.
Consilierii care au votat, desigur, de destepti ce erau, ar fi buni de plata. Ar fi cazul sa se invete minte si sa fie atenti ce voteaza si cum voteaza, macar deacum inainte.
Daca sant oameni de bine partia poate avea multiple utilitati.SI VARA. Asa ca bogda proste ca o avem.
D-le Toniuc, vă rog informați corect cetățeanul.
Atât acest proiect cât și atâtea altele, au fost votate după discuții multiple, cu argumente pro și contra. Doctrina liberală a cedat atunci când proiectele se refereau la investiții. Dar, au avut rețineri privitoare la sursa de finanțare, au urmărit interesele prioritare ale comunității și nu proiecte năstrușnice cu îngroparea banului public.
Ca persoană ce nu mai faceți politică, aștept să transmiteți în spațiul public, adevăr și nu trunchieri.
Mai jos aveți un extras din procesul-verbal al ședinței din 28.07.2011.
,,Domnul consilier Tuţă Gheorghe: mulţumesc, domnule preşedinte! Sigur, n-aş vrea să intru într-o polemică cu domnul primar referitor la acest aspect al recuperării investiţiei şi al eficienţei. Nu sunt întru totul de acord cu ce spune domnia sa, că asfaltând nişte drumuri, nu se recuperează banii. Putem să întrebăm orice cetăţean cum se recuperează banii, adică se recuperează prin a nu mai cheltui pentru repararea maşinii. Putem da exemple multiple, din perspectiva aceasta nu avem cum, la un asemenea proiect să nu ne punem probleme fezabilităţii eficienţei financiare fiindcă e un proiect economic prin excelenţă. Asta neînsemnând că autorităţile locale nu trebuie să contribuie cu resurse financiare pentru realizarea unor asemenea obiective. Deci eu nu cred că putem compara acest gen de obiective cu infrastructură şi să facem asocieri de natura aceasta, care e mai bine să se facă sau care e mai rentabil, dar tocmai de aceea am propus în comisia economică ca realizarea unui asemenea obiectiv să se realizeze, în primul rând, să încercăm să-l realizăm prin parteneriat public – privat. Adică, nu cred că v-aţi gândit vreodată şi nu ne-am gândit vreodată să realizăm tot ce înseamnă acest proiect cu sursele de la bugetul local sau cu surse numai de la bugetul de stat. Fezabilitatea tocmai atunci se dovedeşte, dacă investitori privaţi, şi mai ales în proiectul acesta cu pârtia, fiindcă valoarea acestui proiect, trebuie să fim conştienţi că n-am mai regăsit-o în alte proiecte. Eu vă spun, noi am discutat şi-n comisia economică, a fost proiectantul aici şi l-am întrebat, ne-a spus în Parâng, ne-a spus peste tot, cam cât a costat. Oricum costul de la noi a fost cel mai ridicat, raportat la lungimea pârtiei şi la ceea ce se întâmplă acolo şi mai ales, este proiectul cu riscurile cele mai mari, ţinând cont de altitudine şi de aceste date meteorologice. Fiindcă schi în Parâng se face la 2000 m sau, deci dânsul ne dădea aceste informaţii. Deci, din această perspectivă, dacă vom găsi investitori privaţi care să susţină acest proiect, de aceea îl şi votăm astăzi, pentru a nu bloca demersurile pentru a da viaţă acestui proiect, dar nici nu putem să ignorăm că este vorba de opt milioane de euro.
Domnul Ovidiu Teodor Creţu – Primarul municipiului Bistriţa: aş vrea să spun că în calculul de rentabilitate nu a fost luat în calcul combustibilul pe care bistriţenii îl consumă mergând la schi la Topliţa sau la Şuior şi nici mergând la Figa la baie.
Constatând că nu sunt alte intervenţii, preşedintele de şedinţă supune votului propunerile reieşite din comisie şi anume:
În cuprinsul proiectului de hotărâre şi în anexa la acesta sintagma „Amenajare pârtie de schi inclusiv utilităţi în cadrul complexului sportiv WONDERLAND, varianta 2” se înlocuieşte cu sintagma „Amenajare pârtie de schi inclusiv utilităţi în cadrul Complexului Sportiv Polivalent din extravilanul municipiului Bistriţa, localitatea componentă Unirea, varianta 2”. Se aprobă cu 18 voturi „pentru” şi 3 „abţineri”.
Preşedintele de şedinţă supune votului consiliului cea de-a doua propunere de modificare: „ART.2. – Finanţarea obiectivului de investiţii prevăzut la art.1 se face prin parteneriat public-privat sau din alte fonduri legal constituite cu această destinaţie, potrivit legii.” Se aprobă cu 21 de voturi „pentru”.
Cu mult respect.
Domnule Craciun, ce n-a fost corect din ce am spus? Ce adevar am ocultat asa cu insinuati? Contrazice cumva, ceva din comentariul dvs. realitatea prezentata de mine?
N-am inteles foarte bine la ce vă referiti încercand să justificați „cedarea doctrinei liberale”. Ca sa nu lasam mai departe loc de interpretari va reproduc si eu din Hotărârea nr. 11 / 02.02.2012:
„ART.1. – Se aprobă contractarea unei finanţări rambursabile interne/externe prin credit bancar de tip linie de finanţare revolving, în sumă de maxim 40 milioane lei cu o maturitate de maxim 25 ani, necesar finanţării următoarelor obiective de investiţii din municipiul Bistriţa:
a) „Amenajare pârtie de schi, inclusiv utilităţi, în cadrul Complexului Sportiv Polivalent din extravilanul municipiului Bistriţa, localitatea componentă Unirea , varianta 2” – in valoare de 21.350 mii lei;”
Daca la asta se refera cedarea, vărog să observați faptul ca era „interesele prioritare ale comunității” erau reprezentate exact de acest proiect. Merită însă să întăresc faptul că validarea „proiectului nastrusnic” asa cum îl calificati dvs., din punctul de vedere al posibilităților tehnice de realizare și al rentabilității, s-a făcut anterior prin adoptarea „Studiul de fezabilitate”. Unii mai încearcă și astăzi să acrediteze în spațiul public idea ca „îngroparea banului public” este legitimă atâta timp cât vorbim de surse de finanțare guvernamentale, europene sau de parteneriat public privat. Inconsistența logică este frapantă. Încercarea de ai exonera de responsabilitate pe decidenții în privința fezabilității denotă nivelul jalnic la care se situează în momentul de fața participarea, implicarea și reprezentarea în chestiunile de interes public. Puse împreună cele doua teme ale campaniei post-adevăr sunt doar o formă sofisticată de justificare a risipei și incompetenței.
Pentru cunoașterea adevărului, trebuie făcute câteva precizări:
1. Studiul de fezabilitate (SF), întocmit de SC Centrul Profesional Proiectări Cadastru SA Petroșani, propunea soluția de finanțare a pârtiei accesarea de fonduri de la Ministerului Dezvoltării în cadrul programului „Schi în România” sau fonduri europene.
2. Capitolul indicatori tehnico-economici nu ia în considerare credit bancar, nu apare nici un leu la capitolul cheltuieli pentru rata/dobânda la creditul bancar. Concluzia SF este că într-un sezon de iarnă se obțin venituri de 342.000 lei cu cheltuieli de 333.395 lei, deci un plus de 8605 lei.
3. Despre „profesionalismul” SF se poate discuta foarte mult, SFare foarte multe lacune. La estimarea veniturilor nu există un studiu de piață. Consilierii locali care au votat pentru HCL care aproba SF nu aveau cum să verifice SF-ul în profunzime. Acest lucru trebuia făcut de serviciile de specialitate ale primăriei, care, de altfel, au prezentat Raport favorabil adoptării SF, raport aprobat de primar.
4. Dacă se accesează arhiva publicațiilor din acea perioadă, dl. primar vorbea de parteneriat public-privat, accesare de fonduri guvernamentale și europene și nicidecum de credit bancar angajat de Primărie.
5. Consiliul local nu ar fi trebuit să aprobe finanțarea proiectului din credit bancar până nu se actualiza SF, respectiv capitolul indicatori tehnico-economici, cu costul creditului.
6. În data de 15 decembrie 2014 am adresat o petiție Consiliului local (CL) al municipiului Bistrița prin care solicitam reconsiderarea proiectului „Pârtie de schi în complexul Wonderland”, petiție care nu a ajuns pe ordinea de zi a CL nici în ziua de astăzi. În petiție atrăgeam atenția asupra faptului că există neconcordanță între SF și caietul de sarcini al proiectului privind sursele de finanțare.
Niste puscarie pt ei,se poate?daca traiam intr-o tara normala…se pare ca nu,asta-i dovada ca DNA sare in cizme doar la comanda.
DNA, SA VINA SA VA IA !
„…Finanțarea e o chestiune colaterală care n-are legatură cu posibilitatea realizării, rentabilitatea și sustenabilitatea investiției”, a concluzionat Toniuc.” Mda, nu are chiar nici o legatura. Asta afirma Directorul executiv al Direcţiei de Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud. Si noi, saracii, ne miram ca nu ne dezvoltam durabil.
Ca sa nu mergem prea departe (intrand in legislatie) si ramanand la dictionar: FEZABILITÁTE s. f. Însușirea de a fi fezabil; caracter realizabil al unui lucru. ◊ Studiu de fezabilitate = studiu al unui proiect sau al unei investiții din punctul de vedere al posibilităților tehnice de realizare și al rentabilității.
Scopul principal al studiului de fezabilitate este de a oferi informaţiile necesare proprietarului proiectului, transpunand in limbaj administrativ noţiunea de plan de afaceri din domeniul privat, in vederea luării unei decizii privind finanţarea proiectului. El raspunde la intrebarile:
– Este proiectul realmente necesar?
– Care sunt obiectivele proiectului?
– Proiectul este de aşa natură incat să ducă la indeplinirea obiectivelor?
– Proiectul este fezabil (technologie, legislaţie şi alte reglementări aplicabile, orizont de timp, proiecte concurente sau complementare, resurse materiale şi umane)?
– Proiectul este viabil (durabil in viitor, din perspectivă operaţionala şi financiară, pe intreaga durată a funcţionării sale)?
Odata ce ai raspuns pozitiv la intrebarile de mai sus, se deschid posibilitati multiple de finantare a proiectului. Studiului de fezabilitate este centrat in jurul analizei cost-beneficiu. Scenarii legate de finantare sunt propuse in SF ca parte a analizei financiare fara ca acestea sa fie cele mai importante. Concluzia fezabilitatii proiectului se ia in mod normal in cadrul analizei economice. Analiza economica exprimă în ce măsură proiectul este benefic pentru societate. In calculul indicatorilor de rentabilitate economica este relevanta valoarea totala a costurilor de investitii fara a lua in considerare sursele de finantare. Asupra tuturor fluxurilor financiare se aplica corecţii fiscale, corecţii pentru preţurile umbră şi corecţii pentru externalităţi. Acestea din urma sunt cele mai importante in judecata unui proiect de infrastructura publica.
In concluzie rezultatele unei analize cost-beneficiu bine intocmite sunt cele care fundamenteaza decizia de investitie. Odata ce ai acceptat premisele, conditiile, ipotezele de lucru si concluziile studiului, aprobandu-le prin vot, pasul urmator este asigurarea finantarii. A judeca un proiect de infrastructura publica doar din punct de vedere financiar sau, si mai ingust, din punct de vedere a surselor de asigurare a finantarii indica doar necunoasterea obiectivelor si specificului investitiilor publice.
Din 28 din 9 ianuarie 2008:
……..”ANEXA Nr. 2: CONTINUTUL-CADRU al studiului de fezabilitate
CAPITOLUL A: Piese scrise
(1)Date generale:
……….
(3)Costurile estimative ale investitiei
1.valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;
2.esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei.
(4)Analiza cost-beneficiu:
1.identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referintă;
2.analiza optiunilor1);
3.analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performantă financiară: fluxul cumulat,valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate si raportul cost-beneficiu;
4.analiza economică2), inclusiv calcularea indicatorilor de performantă economică: valoarea
actuală netă, rata internă de rentabilitate si raportul cost-beneficiu;
5.analiza de senzitivitate;
6.analiza de risc.
_________
1) Varianta zero (variantă fără investitie), varianta maximă (variantă cu investitie maximă),
varianta medie (variantă cu investitie medie); se va preciza varianta selectată.
2) Este obligatorie doar în cazul investiTiilor publice majore.
(5)Sursele de finantare a investitiei
Sursele de finantare a investitiilor se constituie în conformitate cu legislatia în vigoare si constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile si alte surse legal constituite.”
……………………….
13 voturi „pentru”: Avram George, Benţa Gavrilă, Bilegan Mihai, ;;;;;;;şi 8 abţineri: Benţa Gavrilă, Bilegan Mihai Ştefan,
ce mama l’u proces verbal scriem aici , adica si votezi si te abtii
nu cumva ati omis podul de flori !!!!
Da,acest obiectiv s-a facut pentru iarna 2016-20107? Chiar ,va agitati de-a pomana!
Tu esti singurul penibil de pe aici.
Realizatorul studiului de fezabilitate ar trebui cercetat pentru fals și complicitate
Fără acel „studiu” nu se risipeau bani publici.
Acum faptul e implinit. A fost numai ambitia prosteasca a a primarului Cretu de a construi o partie de schi costisitoare pe Dealul Cocosului, la altitudinea cea mai joasa din tara, de numai 600 m si in conditiile in care Bistrita se afla intr-o zona total nepotrivita pentru domeniul schiabil din cauza temperaturii medii anuale relativ ridicate, de cca 8,3 grade Celsius, comparativ cu Predealul unde izoterma este de doar 5 grade. Chiar si la Colibita, izoterma anuala este de numai 6,5 grade. In plus orasul Bistrita are avantajul ca se gaseste la o distanta mica de zona montana, potrivita pentru practicarea sporturilor de iarna. In aceste conditii, o investitie asa de mare pentru o partie de schi dotata cu tunuri de zapada la Bistrita nu se justifica, avand in vedere ca aceste instalatii nu pot produce zapada artificiala decat daca temperatura aerului este sub minus 5 grade. Eventual la Bistrita putea fi luata in considerare o investitie mai mica pentru o partie cu zapada naturala, fara dotari speciale costisitoare .
Si totusi, pentru a satisface mofturile paguboase ale lui Cretu, primaria Bistrita a investit peste 27 milioane lei dintr-un imprumut bancar, intr-o partie de schi care va sta nefolosita, in cel mai bun caz, mai bine de 10 luni pe an, in timp ce orasul are cu totul alte prioritati in folosul cetatenilor. Un vechi proverb spune ca “inteleptul invata din greselile altora, desteptul invata din greselile proprii, iar prostul nu invata niciodata.” Se pare ca primarul Cretu face parte din ultima categorie si nu a invatat nimic din moment ce vrea sa construiasca un aqualand tot din imprumuturi bancare la baza Dealului Cocos. De ce sa cheltui banii publici pe un complex acvatic situat pe pasunea din Unirea cand un astfel de complex ar putea fi facut cu bani europeni si cu mai mult folos fie la Sarata fie la Slatinita unde ar putea fi puse in valoare si resursele de apa sarata disponibile, dupa modelul celor de la Baile Figa, sau de la Sangeorzul de Mures. De fapt, primarul Cretu toaca in prostie bani publici pe proiecte fara nici o perspectiva de care de care nu se apropie nici un investitor privat si de care pana la urma se alege praful.
Vara ar putea sa puna un din asta https://www.youtube.com/watch?v=cYs94NdYARE