Tot mai multe familii care consultă dr. ”Google” refuză vaccinarea copiilor. Ce pericol ne paşte

În perioada 20-25 aprilie se serbează pentru a zecea oară consecutiv Săptămâna Europeană a Vaccinării, anul acesta sub sloganul „Prevenire. Protecţie. Imunizare”. Se întâmplă într-o perioadă în care tot mai multe familii refuză vaccinarea copiilor.

Medicul Doina Petri, directorul adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Bistriţa-Năsăud, a declarat pentru Timp Online că o parte din refuzuri apar şi datorită informaţiilor contradictorii.

„Pe mine mă suprinde faptul că decid să refuze vaccinarea părinţi care sunt ei înşişi vaccinaţi. Noi avem câteva generaţii foarte sănătoase, care au fost vaccinate şi niciunul din reproşurile care se aduc vaccinării nu le-au trăit. Cred că un acces mare la informaţia insuficient explicată şi triată şi luată de oriunde duce la păreri contradictorii şi la ignoranţă asupra beneficiilor vaccinării. Sunt multe mituri şi sunt false pentru că s-au înregistrat progrese şi în privinţa vaccinurilor. Am trecut de la cele care mai dădeau reacţii adverse, la vaccinuri ultrasofisticate. Spre exemplu, la poliomielită vaccinam cu un vaccin viu atenuat care mai putea da rareori reacţii, dar existau. La un vaccin acelular nu mai dă deloc reacţii. Deci lumea nu ştie că şi produsele vaccinale au evoluat. Acceptăm, de exemplu, homeopatia care înseamnă doze mici din anumite substanţe care ne fac bine, dar nu acceptăm vaccinarea care e un fel de homeopatie, însă pe altă linie. Ar trebui să existe mai multă încredere în vaccinare. Există excepţii de la regulă, dar în lumea noastră naturală excepţii sunt peste tot „, a declarat dr. Doina Petri.

Întrebată dacă familiile din Bistriţa-Năsăud refuză anumite tipuri de vaccin, dr. Doina Petri a răspuns: „Există refuzuri la vaccinurile care s-au introdus mai recent, la cel antirujeolic, antirubeolic, mai ales că aceste vaccinuri înainte nu se făceau, dar beneficiile lor sunt dovedite pe milioane de oameni. În lume sunt milioane şi milioane de oameni care se vaccinează şi foarte puţine reacţii adverse. De obicei, la orice vaccin nou introdus există o reacţie de refuz după care lumea începe să se informeze, să se obişnuiască după care, în cele din urmă, într-o proporţie semnificativă vaccinul este acceptat. Din păcate, am observat la Bistriţa o creştere a numărului persoanelor care refuză vaccinurile pentru că refuză să se informeze de la medic. Adună informaţii din toate părţile. Unii revin asupra refuzului. Mai ales persoanele care circulă în mai multe ţări nu au încredere în calendarul nostru local de vaccinare. Acestea consideră că un alt calendar din altă ţară e mai bun. Refuzul e aici local, dar îl vaccinează în altă parte”.

Potrivit directorului adjunct al DSP Bistriţa-Năsăud, refuzul vaccinării nu se vede imediat. „Numărul cazurilor de îmbolnăvire prin rujeolă sau rubeolă nu a crescut imediat, dar există riscul să se adune grupe de populaţie vulnerabile la boală, iar la un moment dat o boală să apară în mod epidemic, adică să nu afecteze un copil, ci categorii mari de copii care nu au fost vaccinaţi. Să sperăm că vom găsi o politică suficient de bună pentru a recupera aceste loturi de copii. Noi trebuie să facem mult mai mult, să informăm mult mai corect lumea din comunitate pentru că pericolul acesta este: să apară epidemii cu ravagiile de rigoare, complicaţii, decese. Trebuie să evităm astfel de situaţii”, a declarat dr. Doina Petri.

Potrivit unui studiu, dat publicităţii de DSP Bistriţa-Năsăud, aplicarea pe scară largă a programelor de imunizare de-a lungul ultimilor 30 de ani a determinat o reducere semnificativă a bolilor prevenibile prin vaccinare şi a deceselor cauzate de acestea.  Europa şi-a menţinut statutul de regiune polio-free/liberă de poliomielită (obţinut în 2002), 9 din 10 copii au primit cel puţin vaccinurile uzuale, s-au înregistrat progrese semnificative în dezvoltarea şi introducerea unor vaccinuri noi sau în extinderea programelor de imunizare, 22 respectiv 25 de ţări din regiune au întrerupt transmiterea endemică a rujeolei/rubeolei şi s-a adoptat un Planul European de Acţiune pentru Vaccinare 2015–2020.

Cu toate acestea, aproape 554.150 din 11,2 milioane de copii născuţi în 2012, în regiunea OMS Europa, nu au primit o primovaccinare completă cu trei doze de vaccin antidifteric, antitetanic şi antipertussus până la vârsta de un an. Doar în 2013, statele membre au raportat 31.685 cazuri de rujeolă (o creştere cu 348 % comparativ cu 2007) şi 39.367 cazuri de rubeolă.

De aceea, a zecea Săptămână Europeană a Vaccinării, desfăşurată între 20 şi 25 aprilie 2015, se centrează pe nevoia de reînnoire a angajamentului faţă de imunizare, la nivel politic, profesional şi personal.

Cristiana Sabău