Traseul Mocăniţei Transilvaniei, monument istoric demn de Patrimoniul Naţional

Traseul pe care circulă Mocăniţa Transilvaniei, între Târgu Mureş şi Lechinţa, ar putea fi declarat monument istoric, demn de a fi inclus în Patrimoniul Naţional al României. Este nevoie doar de aprobarea Ministerului Culturii. Membrii Asociaţiei Mocăniţa Transilvaniei au făcut deja măsurători topografice pentru a pregăti întreaga documentaţie pentru minister aşa încât avizul să fie unul favorabil.

„În ultima săptămână am făcut câţiva paşi mici, dar importanţi pentru a ne îndeplini unul dintre obiectivele asociaţiei, şi anume includerea traseului Mocăniţei Transilvaniei în Patrimoniul Naţional al României ca şi monument istoric în vederea reabilitării şi restaurării acestuia. Practic am mers din gară în gară de-a lungul traseului, am făcut ridicările topografice şi mare parte din RLV-uri, documentaţia necesară pentru Ministerul Culturii”, anunţă pe Facebook reprezentanţii Asociaţiei Mocăniţa Transilvaniei.

De altfel, la mijlocul lunii martie, Asociația Transilvania Heritage împreună cu Asociatia Mocănița Transilvaniei, a organizat o vizită de lucru pe traseul mocăniţei ce a avut ca scop trasarea unei viziuni de dezvoltare durabilă a acestui proiect. La întâlnirile de pe parcursul a două zile au participat boardul de conducere al companiei spaniole Tapusa, specialişti în lucrări de infrastructură şi reabilitări de căi ferate, Ovidiu Ghimeş – directorul Societăţii de Administrare a Activelor Feroviare, Cristian Răspopa – concesionarul căii ferate înguste Târgu Mureş – Lechinţa, Ioan Vasu – primarul comunei Râciu, membrii fondatori ai Asociaţiilor Transilvania Heritage şi Mocăniţa Transilvaniei, voluntari şi oameni ai locului.

„În urma acestui demers s-au conturat pașii viitori în dezvoltarea proiectului Mocăniței Transilvaniei”, mai adaugă reprezentanţii organizaţiei.

Cristian Moldovan – preşedinte Asociaţia Mocăniţa Transilvaniei, declara în august 2015, la celebrarea celor 100 de ani de când există calea ferată între Târgu Mureţ şi Lechinţa: „Dorinţa noastră este aceea de a face cunoscută povestea mocăniţei fiindcă are o valoare istorică şi culturală deosebită, să mediatizăm acest trenuleţ ca oamenii ca oamenii să cunoască povestea mocăniţei şi să o spună mai departe. Vrem ca acest traseu şi mocăniţa să intre în Patrimoniul Naţional al României.  Am amenajat un muzeu cu obiecte recuperate de la vechii lucrători al CFR şi de la alţi pasionaţi, inclusiv obiecte cu care s-au făcut manevre pe această cale ferată acum 50-60 de ani, am făcut o plachetă comemorativă ca să marcăm acest moment”.

Linia îngustă Târgu Mureş – Lechinţa se întinde pe 90 km lungime şi traversează nouă localităţi – şapte din judeţul Mureş şi două din Bistriţa-Năsăud. Linia a fost dată în exploatare în anul 1914 pentru transport mixt de persoane şi de marfă.

Pe traseul trenului de epocă, pot fi admirate podul de fier de peste râul Mureş denumit ”podul celor trei poduri” pentru că este alcătuit din trei asemenea lucrări de artă, lacurile Cenan, populate cu specii autohtone de crap şi caras, amplasate în mijlocul unei naturi sălbatice  cu floră şi faună specifice bălţilor din Câmpia Transilvaniei, un veritabil ”paradis al pescarilor“, dar şi rezervaţia de pin negru de la Săuşa.

Tot pe traseul trenului se mai află situl arheologic de la Moreşti ce adăposteşte un castru roman construit pe la anul 122 d.H ., rezervaţia cinegetică de la Sântioana, bogată în vânat mic, livezile de cireş de la Păunet, terenul de vânătoare din Dealul Oroiului, Dealul Bandului şi multe altele.