AJVPS Bistrița-Năsăud derulează o campanie de populare cu pește a râurilor Bistrița Ardeleană, Șieu și Someș. Trei tone de pește din speciile caras și crap au ajuns în râul Bistrița. La acțiunea de populare cu pește a participat și viceprimarul Bistriței, Cristian Niculae.
”Am avut plăcerea de a participa la o acțiune de populare a râului Bistrița cu pești din speciile caras și crap, inițiată de către AJVPS Bistrița-Năsăud, asociație condusă cu mult profesionalism de către domnul director Valer Negrușa. În urma desfășurării acestei acțiuni ce a fost sprijinită prin donații de către cei care au dorit să se implice și care au contribuit cu aproximativ 3.000 de lei, în râul Bistrița au ajuns 3 tone de pește. Alături de domnul Gabriel Petraș, comisarul șef al Gărzii de Mediu Bistrița-Năsăud, de domnul Marius Bălan, ecologist activ și iubitor al naturii și de domnul Emil Iustian Alexandru, vicepreședinte al AJVPS Bistrița-Năsăud, am reușit să finalizăm această frumoasă acțiune, benefică pentru refacerea faunei piscicole din râul Bistrița. Respectul și grija pentru mediul în care trăim sunt foarte importante, deoarece sănătatea întregii populații este influențată direct de către factorii de mediu. Păstrarea echilibrului in natură se poate realiza doar prin grija noastră permanentă!”, a menționat Cristian Niculae pe Facebook.
AJVPS Bistrița-Năsăud a precizat că această campanie vine ”ca urmare a degradării continue și fără precedent a calității cursurilor sălbatice de apă din județul Bistrița-Năsăud precum și a reducerii aproape până la dispariție a populației piscicole din aceste râuri, la solicitarea bistrițenilor și a organizațiilor de mediu din județ. Popularea se face cu respectarea legislației în vigoare, pe baza unor studii de specialitate și a tuturor avizelor necesare din partea instituțiilor de profil”.
Foto: Facebook Cristian Niculae
Tin sa aduc multumiri tuturor prietenilor care au sustinut financiar aceasta actiune de repopulare cu peste, una de o mare importanta.Amintesc aici pe Prefectul jud. OVIDIU FRENT, presedintele CJ RADU MOLDOVAN, vicele IOAN TINTEAN, vicele PUICA VASILE, primarul Becleanului MOLDOVAN NICOLAE, doctorul MURESAN GAVRILAS, preotul VIDICAN, BENI, SULAR si GERED PETER, directorul Spitalului Jud. LAZANY GABRIEL, directorul oficiului agricol NUTU TABARA, comisarul Garzii de Mediu GABRIEL PETRAS, dir. Apm ROMAN SEVER, oameni de afaceri si comercianti ,pescari si multi alti prieteni. Impreuna suntem puternici si am inmultit PESTII . Acum trebuie sa inteleaga si pescarii sa-i ingrijeasca sa nu retina peste sub dimensiunile legale si sa mentina malurile apelor curate. Va doresc la toti sanatate si va iubesc si va admir ca nimeni din cei rugati sa sustina aceasta campanie nu au refuzat sa o faca . VIATA LUNGA tuturor !!!
dupa ce este peste ..clean scobar etc putin sau chiar foarte putin a-ti bagat caras crap .habar nu aveti ce genocid a-ti facut crezand ca ce fapta buna a-ti facut.de ce nu a-ti populat cu clean scobar platica morunas,de ce nu consultati specialisti in piscicultura si dupa aceia sa luati decizia buna si corecta.nu sunt destule lacuri private cu crap carasi ??pe rauri ce pesti nativi mai gasiti .carasul si crapul nu lasa ceilalti pesti sa-si depuna icrele deoarece sunt teritoriali i alunga sau le mananca icrele.
Aceasta repopulare a fost finantata integral de AJVPS BN , urmeaza o noua repopulare cu alte tone de peste din contributiile voluntare ale bistritenilor,,,
In perioada 25- 30 nov 2017 vom organiza a doua repopulare din banii proveniti de la prietenii nostrii. DOAMNE ajuta !
Din cauza vitezei si a multor nume de prieteni am uitat sa amintesc de viceprimarul CRISTIAN NICOLAE care a fost primul contributor la actiunea noastra. Scuze cu multumirile de rigoare .
Aduc multumiri si domnului deputat IONUT SIMIONCA care a fost deosebit de dragut si m-a sunat de la Bucuresti si a contribuit si dansul. Scuze pt. uitare. Va MULTUMESC !!!
Si un ultim anunt ; toti cei care apreciaza acest efort de a repopula si a doua oara, daca doresc sa sustina financiar aceasta actiune ,o mai pot face pana in 25 nov 2017 la magazinul VANATORUL si PESCARUL de pe str. GH. SINCAI din Bistrita. Va MULTUMIM !!!
MA BUCUR CA IN SFARSIT NICI UNUL DINTRE EI NU A TINUT CONT DE APARTENENTA POLITICA SI AU REUSIT SA FACA UN ASA LUCRU BUN IMPREUNA! DE CHESTII DE ASTEA AVEM NEVOIE ASTAZI. BRAVO!
Sa fie mereu asa, sa nu mai gandeasca din punct de vedere politic. sa si adune puterile si sa faca in continuare lucruri bune pt noi. cu invidie si dusmanie nu facem niciodata nimic,.
Frumos, ati aruncat doua specii de balta in râu.
Felicitari pentru initiativă si implicare tuturor! Suntem mandri ca avem oameni atat de daruiti si implicati in acest județ!Spor la treaba si mult succes pe mai departe!
Felicitări pentru inițiativa! Este o acțiune benefica pentru dezvoltarea faunei piscicole… Felicitări pentru implicare domnule viceprimar…
Crapul este inclus pe lista speciilor invazive, cu impact distructiv pentru ecosistemele acvatice. Au mai fost repopulari cu crap la nivel mondial care s-au intors ca un bumerang, iar in unele zone (chiar si in SUA) n-au mai stiut cum sa scape de pestele respectiv. Ma asteptam ca ecologistii sa stie treaba asta, nu doar sa pozeze in binefacatori, iar peste ani ei sa fie considerati vinovati pentru ca au girat actiunea. O simpla lectura Wikipedia ar fi lamurit problema, dar e greu cu limba engleza:
Common carp have been introduced to most continents and some 59 countries. In absence of natural predators or commercial fishing they may extensively alter their environments due to their reproductive rate and their feeding habit of grubbing through bottom sediments for food. In feeding, they may destroy, uproot, disturb and eat submerged vegetation, causing serious damage to native duck, such as canvasbacks, and fish populations.
In Victoria, Australia, common carp has been declared as noxious fish species, the quantity a fisher can take is unlimited. In South Australia, it is an offence for this species to be released back to the wild.[
Efforts to eradicate a small colony from Tasmania’s Lake Crescent without using chemicals have been successful, but the long-term, expensive and intensive undertaking is an example of both the possibility and difficulty of safely removing the species once it is established.
D-le GABI sa ma cautati pt. mai multe detalii si informatii .Pana atunci nu va dau dreptate.
D-le Balan, intelegem ca sunteti bine intentionat, dar mai cititi, mai documentati-va, asta apropo de „detalii si informatii”. Prin actiunea cu care defilati acuma tocmai s-a spus adio podutului, mrenei, cleanului si altor specii de rau. Au facut greseala asta si americanii, iar acuma au crap bun de aruncat, ca nu-l mananca nimeni.
Common carp were brought to the United States in 1831. In the late 19th century, they were distributed widely throughout the country by the government as a food-fish, but they are now rarely eaten in the United States, where they are generally considered pests. As in Australia, their introduction has been shown to have negative environmental consequences, and they are usually considered to be invasive species.
In Utah, the common carp’s population in Utah Lake is expected to be reduced by 75 percent by using nets to catch millions of them and either give them to people who will eat them or process them into fertilizer. This, in turn, will give the native June sucker a chance to recover its declining population. Another method is by trapping them in tributaries they use to spawn with seine nets and exposing them to rotenone. This method has shown to reduce their impact within 24 hours and greatly increase the native vegetation and desirable fish species. This also leaves the young carp easily preyed upon by native fish.
D-le Bigi ; daca d-vs identificati vreo societate, producator de icre si puiet din speciile autohtone, pe care le cunosc f. bine, daca gasiti un laborator care sa mai functioneze in aceasta tara si care sa aiba o astfel de preocupare de cercetare si inmultire a pestilor, eu imi vand masina , casa si terenul si cumpar clean, mreana si scobar de Romania de tati leii. Cu siguranta si noi ne dorim specile autohtone, dar numai daca DUMNEZEU face o minune si ploua cu ei. Si carasul este in prezent considerat o specie care s-a aclimatizat de vreo 200 de ani in Romania si este considerat tot autohton. Nu mai vorbim de rosioara si platica specii pasnice si neinvazive. Ma intreb totusi cum DOAMNE am putea face sa multumim pe toata lumea ?
N-a zis nimeni de caras, dar ati gresit cu crapul. Si nu ne asteptam sa repopulati cu scobar sau oblete, dar nici sa decimati ce-a mai ramas din speciile autohtone prin introducerea crapului in raul Bistrita. Erau destule balti, iazuri, lacuri unde ati fi putut exersa aceasta repopulare. Vreun studiu de impact aveti? Sa-l vedem si noi, nestiutorii.
Niciodata nu o sa fie multumita toata lumea. Dar NICIODATA. Tot timpul vor fi „super-desteptii si super-informatii” care din varf de bloc dau indicatii ….cu batul (mai nou cu tastatura) si ATAT. invidia ucide…again. Dar nu trebuie sa se simta lumea intimidata. Lasati-i si pe ei sa traiasca. Pana una-alta FELICITARI SI MULT SPOR IN TOATE dle vice-primar & compania.
Mare prostie ați făcut. Ba ați mai adus și Garda de Mediu și APM-ul la fața locului. Ați introdus crap în arii protejate, fără să țineți cont că acolo erau specii protejate de lege.
Nu orice intenție bună are rezultate bune.
Ați greșit grav. Crapul e specie invazivă, am văzut în America ce s-a întâmplat în răurile unde l-au introdus (în Canada înlocuiește la ora actuală sturionii din fluviul St. Laurance).
Hai că nu suntem toți proști să ne aburiți cu cărămida lovită de piept! Cică acțiunea s-a făcut cu respectarea ”tuturor legilor”, și ați călcat în picioare normele Sit Natura 2000!
cred ca trebuie vazut si cu poluarea apa e tot alba cum se spala filtre si balastierele care distrug tot ce sa mai vb de cormorani
Uite ca se poate si la noi ! M-as bucura daca s-ar putea sa coopereze asa bine si la alte initiative care tin de bunasarea judetului nostru 🙂 sa speram ca asta ii inceputul !
daca nu dorim sa fim criticati, mai bine nu facem nimic; atunci nu se mai gasesc mari cunoscatori de limbi…care sa ne critice!
Popularea raurilor e buna,dar si mai buna e stoparea poluarii !
Paraul Rosua e mort,Lechinta e moarta ,Bistrita moarta,Sieul mort,Somesul omorat de balastiere !
Laudam in presa fermele de sute de capete de vaci,dar ne facem ca nu vedem ureea,nitritii si nitratii care se scurg in Sieu!Facem depozite de deseuri „ecologice”care la fiecare ploaie inunda cu otrava paraul Rosua !Domnii de la mediu zambesc frumos in poza ,dar intorc capul cand sunt pusi sa-si faca datoria si sa aplice legea!
Am aflat cu tristețe că apele a patru arii naturale protejate Natura 2000 din județul nostru au fost (re)populate cu cinci specii de pești – 60% caras argintiu (Carassius gibelio), 35% crap (specie incertă), 5% ten (Ctenopharyngodon idella), plătică și biban, din care două specii sunt străine și chiar invazive (carasul argintiu și tenul) originare din Asia iar una este specie răpitoare (bibanul).
Vă informez că cele patru situri Natura 2000 sunt desemnate în special pentru protejarea și conservarea ihtiofaunei specifice acestor zone așa cum urmează mai jos:
ROSCI0232 Someșul Mare Superior
specii de pești enumerate în Anexa II la Directiva 92/43/CEE: Cottus gobio (zglăvoc), Eudontomyzon danfordi (chișcar), Gobio uranoscopus (chetrar, petroc), Sabanejewia aurata (dunăriță)
alte specii de pești: Thymallus thymallus (lipan)
ROSCI0393 Someșul Mare, ROSCI0437 Someșul Mare între Mica și Beclean și ROSCI0400 Șieu-Budac
specii de pești enumerate în Anexa II la Directiva 92/43/CEE: Aspius aspius (Aun), Barbus meridionalis (Câcrușe, moioagă), Gobio albipinnatus (porcușor de nisip), Gobio kessleri (petroc), Gobio uranoscopus (chetrar, petroc), Rhodeus sericeus amarus (boarcă), Sabanejewia aurata (dunăriță)
Această acțiune a A.J.V.P.S. avizată scriptic și tacit de către Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate, APM Bistrița-Năsăud și Garda de Mediu, Comisariatul Județean BN, contravine inclusiv celor scrise de către APM la pagina http://www.anpm.ro/…/masuri-de-conservare-pentru–speciile-…, unde printre măsurile de conservare pentru speciile de interes comunitar din siturile Natura 2000 ROSCI0393 Somesul Mare si ROSCI0400 Sieu- Budac, menționează următoarele:
„În cele două râuri trăiesc în total 7 specii de peşti de interes comunitar şi alte 10 specii, care nu sunt de interes comunitar (doar una singură este invazivă – Carassius gibelio). Cele două râuri au fost puţin afectate de impacturile antropice. Este printre puţinele situri din Transilvania care a fost desemnat pentru a proteja cele trei specii Gobio de interes comunitar cât şi specia Aspius aspius.Foarte important pentru protejarea populaţiei speciei Gobio uranoscopus din baziunul Şomeşului.”
Tot aici se menționează și măsurile de management indicate pentru conservarea speciilor de interes comunitar pentru care s-au instituit aceste arii protejate:
– menţinerea nivelului natural de apă prin interzicerea drenajelor şi a îndiguirilor care pot duce la scăderea/creşterea nivelului apei;
· limitarea intervenţiilor asupra cursurilor de apă prin construcţii care pot reprezenta bariere pentru deplasarea peştilor;
· interzicerea folosirii substanţelor chimice în interiorul ecosistemelor acvatice şi în vecinătatea acestora (50 m);
· limitarea exploatării depunerilor de nisip şi pietriş din albia râurilor;
· limitarea intervenţiei asupra albiei râului prin exploatarea materialului aluvial;
· monitorizarea şi controlul lucrărilor de regularizare a albiei râurilor;
· eliminarea activităţilor de braconaj;
· reglementarea şi controlul activităţilor de pescuit;
· monitorizarea activităţilor turistice;
· monitorizarea cursurilor de apă sezoniere;
· controlarea factorilor perturbatori, reprezentaţi de poluarea menajeră, rumeguş, eroziune, pescuit ilegal;
· interzicerea aruncăriisau depozitării pe maluri, în albiile râurilor şi în zonele umede, a deşeurilor de orice fel;
· interzicerea introducerii în apa râurilor de substanţe explozibile, tensiune electrică, narcotice sau alte substanţe periculoase;
· interzicerea traversării cursurilor de apă şi oprirea în vecinătatea acestora a autovehiculelor care prezintă scurgeri de carburanţi/uleiuri;
· interzicerea spălării autovehiculelor, utilajelor şi ambalajelor care au în conţinut uleiuri, combustibili lichizi, lubrifianţi, substanţe periculoase sau pesticide;
· persoanele fizice şi juridice au obligaţia să execute toate lucrările: de refacere, de asigurare a migrării faunei acvatice şi de ameliorare a calităţii apei, prevăzute cu termen în acordul/avizul şi/sau în autorizaţia de mediu, şi să monitorizeze zona de impact.
Cum se face că tocmai APM care declară că specia Carassius gibelio este o specie invazivă, a permis și popularea celor 4 arii protejate cu ea. Încălcând astfel și OUG 57/2007 dar și Ordinul nr. 979 din 10 iulie 2009
privind introducerea de specii alohtone, interventiile asupra speciilor invazive, precum si reintroducerea speciilor indigene prevazute în anexele nr. 4A si 4B la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, pe teritoriul national.
Pentru pescarii doritori de a cunoaște istoricul acestor specii străine, îi îndrum să studieze următorul studiu despre speciile de pești invazive din apele dulci ale României: http://www.editura.bioflux.com.ro/docs/Iacob.pdf
În cazul speciilor indigene, precum plătica sau bibanul, se aplică Ordinul 979/2009 care stipulează:
Art. 4. (1) Reintroducerea deliberată de specii indigene în habitatele naturale şi seminaturale de origine, respectiv în ariile naturale protejate, este permisă numai în baza autorizaţiei de mediu cu privire la reintroducerea speciilor indigene, eliberată de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, cu avizul favorabil emis de Academia Română în baza datelor analizate şi a certificatului de provenienţă genetică a speciei emis de o autoritate competentă în domeniu, pentru fiecare caz în parte, conform procedurii stabilite pentru autorizarea activităţilor de cercetare-dezvoltare, cod CAEN 7310.
(2) Activitatea de reintroducere permisă în baza autorizaţiei de mediu emise, în scopul prevăzut la alin. (1), nu trebuie să pericliteze existenţa populaţiilor autohtone ale speciei respective:
a) din acelaşi habitat natural de origine în care se realizează reintroducerea în scopul restabilirii proporţiei originale a populaţiei speciei respective aflate în declin;
b) din alte habitate naturale sau seminaturale de origine pentru a fi reintroduse în habitate naturale din care au dispărut.
(3) Utilizatorul care reintroduce deliberat sau accidental specii indigene în lipsa autorizaţiei de mediu prevăzute la alin. (1) este responsabil pentru plata prejudiciului înregistrat în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare.
iar în cazul speciilor invazive:
ART. 5
(1) Este interzisă introducerea deliberată în mediu pe teritoriul României a speciilor invazive din afara teritoriului naţional.
ART. 9
Până la aprobarea listei de specii invazive la nivel naţional va fi utilizată lista de specii invazive de la nivelul Comunităţii Europene, care se găseşte pe pagina de internet http://www.europe-aliens.org/
Și așa găsim pe Carassius gibelio (caras argintiu) la http://www.europe-aliens.org/speciesFactsheet.do?speciesId=53250 și Ctenopharyngodon idella (ten) la
http://www.europe-aliens.org/speciesFactsheet.do?speciesId=50296
”Ecologiștii” s-au dovedit de fapt că sunt ”economiști”. Pe pescari nu-i interesează ecologia, ci să aibă pește pe cârlig. Nu contează pentru ei ce pește e. Mare, mare prostie făcut-ați. Măcar opriți-vă cu a doua campanie de ”populare” cu specii invazive.
D-le CIPRIAN SAMOILA ; cu tot respectul va transmit ca aveti dreptate doar pe jumatate. Trebuie sa ne intalnim si sa avem putin timp sa va explic si eu la randul meu cum stau lucrurile in teren, si in practica . Tot ce ati expus d-vs este din manualul de Biologie si sunt datele cercetarilor facute de multi alti biologi care au existat in tara asta. Va rog sa acceptati ca mai sunt o serie de cetateni(ecologisti) fini observatori care dupa 40 de ani si mii de ore petrecute in pe ape au reusit sa invete si sa observe multe. Va spun ca exact interdictiile descrise de d-vs care nu trebuie sa se intample intr-o zona protejata , exact astea sunt omni- prezente cu stiinta autoritatilor si a administratiei Statului. Aceste arii protejate in mod real nu exista decat pe hartie. Sa trecem la PESTI. Va spun cu siguranta ca din speciile descrise de d-vs nici una nu se pescuieste si nu prezinta interes la undita pescarului care isi vizeaza permisul.Lipanul nu l-a vazut nimeni nici in apa nici in carlig. Nimeni din pescari nu a raportat vreo captura .Mult hulitul CRAP si nu inteleg de unde vine asta, este descris de cercetatorii anilor 70 -80 in ATLASUL PESTILOR din ROMANIA ca o specie extrem de valoroasa, pasnica si care traieste in Dunare , belti si rauri colinare si de ses. Crapul salbatec bineinteles, dar care de fapt este in numar tot mai mic doar in Dunare, Prut, Siret Cine a scos ca acest peste(crapul) este o specie invaziva si periculoasa ? Din crapul salbatec s-a obtinut si aceste varietati care au fost aduse in lacuri. Tot asa cei eliberati in ape curgatoare , la a doua generatie de alevini se salbaticesc .La ora actuala numarul pestilor autohtoni mreana, clean, scobar a scazut dramatic din cauza stolurilor de CORMORANI specie protejata dar si alungata din UNGARIA inspre noi, dar si pescuitului excesiv si a numarului mare de pescari care practica acest sport de agrement.Statul la ora actuala nu baga nici un leu in cercetare si inmultirea speciilor autohtone. Nimeni in tara asta nu se mai ocupa cu astfel de activitati . Va intreb domnule BIOLOG………. cum este bine ? Lasam apele moarte si contemplam la imaginea balastierelor, a gramezilor de rumegus , a peturilor si gunoaielor de tot felul a defrisarilor de salcii seculare a arinilor, plopilor pt. lemne de foc, sub blanda tacere a autoritatilor si declaram sfatosi ca avem ARII PROTEJATE prinse in SIT NATURA 2000. Astept sa ne intalnim la o discutie si mai tehnica si veti vedea ca nimeni nu are vreo intentie necurata si prosteasca cand organizeaza o astfel de actiune. O ZI BUNA !
Domnule Bălan, ceea ce spuneți e îngrozitor, dar vă caracterizează. Înțeleg că v-ați făcut o casă în oraș fără autorizație de construire, să încalci legile referitoare la arii protejate e un fleac, v-ați obișnuit cu ignorarea legii.
Ziceți așa: ”aceste arii protejate în mod real nu există decât pe hârtie”. Păi asta se datorează doar faptului că ignorați legea ariilor protejate. Și codul penal există ”doar pe hârtie”, nu umblă pe la primărie sau prin baruri! Există niște legi clare referitoare la speciile invazive, biologul Samoilă v-a indicat cu aliniat ce legi ați încălcat, nu vă prefaceți că ”nu-i important”.
Mai departe: deși legea spune clar că crapul e specie invazivă și că ați sfidat această lege, o dați cotită că în nuștiu ce manual de pescuit din anii 70 scrie că e o specie ”folositoare”. Am văzut în America ce-au făcut americanii, fix în anii 70, au băgat crap în multe ape curgătoare și s-au nenorocit, crapul a dizlocuit populațiile ihtiofage indigene. Tocmai de aceea legea și directivele europene au stabilit că avem de a face cu o specie periculoasă pentru habitatele naturale!
Iar argumentul că statul nu face nimic pentru populare, alea cu cormoranii, cu pescarii prea mulți, asta nu vă îndreptățește să încălcați legislația în vigoare.
Nu doar că ”biologul” Samoilă are dreptate, dar cred că e caz penal ce ați făcut. Nu-l mai boscorodiți, căutați-l și cereți-i sfatul, că văd că ăia de la APM (care răspund de arii protejate) sunt complici la încălcarea legii.
Marele Balan a uitat să-i facă statuie și lui Cretu. Fain. Se pare că a ajuns cu adevărat îngrijitor al statului în poziție chircită, la pupat poala. Felicitări!!!
Paparuda ; ce are sula cu prefectura. Ce are lipsa de autorizatie cu repopularea. Sunteti total pe din afara subiectului. Urmariti in presa cand va avea loc intalnirea pescarilor cu biologii , o sa o comunicam si va astept si pe d-vs la masa rotunda si la discutii daca sunteti mai destept si mai bine intentionat decat altii. Poate ca gasim ceva interesant si din cunostintele pe care le aveti. Acelasi lucru il astept si de la Tinu. Veniti daca vreti sa-mi dati lectii de morala si sunteti mai bine informati in privinta protectiei MEDIULUI.
Felicitari domle vice, felicitari pentru ce faceti in oras!
Ce face in oras? A zis ca se asigura personal de astfaltarea strazilor si toate lucrarile arata prost, executate ca in bataie de joc.
Nu exista nici o portiune de pe nici o strada la care astfaltul sa fie la nivelul celui vechi. Niciuna!
Lucrari care dureaza anormal de mult, anormal de scumpe si executate sub orice critica.
Ceausescu v-ar fi impuscat pe toti.
Niculae se ocupa de strazi la capitolul comision, asta cred.
De un om harnic are nevoie orasul asta sa puna la punct tot ce trebuie rezolvat si sa faca treaba!
Da, de un om harnic, responsabil, cu bun simt, care sa nu fie hot si mincinos, care sa nu fie el singurul atotstiutor si atotspecialist….are nevoie orasul.
Nici unul din sleahta lui Cretu nu intruneste aceste conditii de bun simt.
Cine se aseamana se aduna.
Niculae o doar ucenicul care invata de la Cretu cum sa fie ca el.
Unul care se infrupta la ora actuala din bugetul local nu va face nici o schimbare in bine. Hotii nu se dau in gat, ei colaboreaza.
Cine se invata la ciolan spera la slanina.