Turism printre containere de gunoi. Pe ce a cheltuit Primăria Feldru 100.000 de euro

Turismul, această „Fata Morgana” a judeţului Bistriţa-Năsăud spre care aleargă toată lumea, este de fapt o mare gaură neagră care înghite foarte mulţi bani europeni, guvernamentali şi locali fără ca pretinsele investiţii să aducă plus valoare zonelor în care se fac sau măcar unul, doi turişti rătăciţi. Şi nici nu e de mirare că se întâmplă aşa din moment ce fondurile destinate turismului sunt cheltuite aiurea de administraţiile locale în cârdăşie cu diverse firme care vor să pună mâna pe orice fel de lucrări, adesea supraevaluate.

Este şi cazul comunei Feldru care a accesat prin Grupul de Iniţiativă Locală (GAL) Ţara Năsăudului un proiect numit „Înfiinţarea de trasee turistice şi promovarea tradiţiilor culturale locale pentru comuna Feldru şi zonele limitrofe”, finanţat prin Măsura 2.1 Punerea în valoare a resurselor şi atracţiilor turistice, culturale şi naturale cu suma nerambursabilă de 110.000 de euro.

Odată primiţi banii europeni, autorităţile locale ar fi trebuit să înfiinţeze trasee turistice tematice în comuna Feldru care să cuprindă principalele puncte de atracţie: izvoare de apă sărată şi sulfuroasă, muzee locale, lăcaşuri de cult de patrimoniu, situri Natura 2000 şi să amenajeze 15 locuri de popas pentru turişti. Tot prin proiect trebuia realizat un ghid de prezentare a culturii tradiţionale locale şi o hartă cu obiectivele turistice din localitate, un punct expoziţional cu costume populare tradiţionale, obiecte agricole şi de păstorit, obiecte pentru prelucrat cânepa şi lâna la căminul cultural Neposi şi 20 de panouri informative cu date despre cele mai importante obiective turistice din localitate.

Timp Online a intrat în posesia unor informaţii potrivit cărora şi de la bugetul comunei Feldru s-au cheltuit circa 23.000 de euro pentru acelaşi proiect care a costat, în final, 585.092 de lei, adică 132.975 de euro. Întrucât traseele turistice sunt de fapt nişte cuvinte scrise pe un panou (vezi foto 1) sau pe un site, cea mai mare parte din sumă a fost cheltuită pe aşa-zisele „locuri de popas pentru turişti”. Conform informaţiilor noastre, nu mai puţin de 91.000 de euro au costat cele 15 locuri de popas care au fost amplasate în cele mai nepotrivite locuri, de cele mai multe ori lângă containerele de gunoi de la marginea satului aşa cum se poate vedea din fotografii.

Contactat de Timp Online, consilierul local Ştefan Sîngeorzan, a declarat că informaţia este corectă. „Am fost şi eu revoltat când am aflat că Primăria Bistriţa vrea să cumpere cu 5000 de euro o căsuţă pentru veveriţe, dar şi mai revoltat sunt când ştiu că, la noi, la Feldru, s-au făcut 15 foişoare pentru ciori – aşa le spun oamenii prin comună – cu 6068 de euro fiecare. Mai mult, acestea parcă sunt amplasate în bătaie de joc lângă containere de gunoi, la capete de poduri unde e tot timpul mizerie. Nici nu poate fi vorba să se oprească cineva în acele zone”, a declarat Sîngerzan.

Potrivit fostului primar al comunei Feldru, chiar dacă în aceste foişoare au fost investiţi bani europeni, autorităţile locale nu ar fi trebuit să-şi bată joc de ei: „Dacă noi ne batem joc de banii europeni doar pentru că nu sunt ai noştri, ne batem joc de fapt de munca celor din străinătate şi de cotizaţia noastră fiindcă tot de banii noştri e vorba până la urmă. E o sumă enorm de mare. Nimeni nu a stat vreodată în acele foişoare şi nici nu va sta. Într-un loc sunt puse trei foişoare de-astea. Toate 15 la un loc au o valoare totală de 91.057 de euro. Cu banii aceştia se puteau face multe, cum ar fi un cămin de bătrâni. Oamenii în vârstă din Feldru sunt duşi, din păcate, la Maieru pentru că la noi nu există un astfel de cămin. Am mers la magazinele care comercializează astfel de foişoare ca să văd cât costă un foişor asemănător şi am văzut că e 4000 de lei. La Feldru a costat de şapte ori mai mult. E inadmisibil”.

Primarul din Feldru, Grigore Ţiolan (PNL), susţine că, începând din 2012 de când se află în fruntea comunei, a reuşit să atragă peste opt milioane de euro finanţări nerambursabile europene. „Dacă aceste lucrări ar fi fost făcute din banii bugetului local, probabil că ne-ar fi trebuit 30-40 de ani”, a spus Ţiolan la Sîngeorz TV. Opoziţia din comună îi pregăteşte însă un raport despre adevăratele rezultate ale mandatului său pe care îl va da publicităţii în curând.