Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, proiect care presupune lucrări la masca barajului și la instalațiile hidraulice ale acumulării, lucrări de stabilizare acolo unde malurile sunt erodate, lucrări de reabilitare a casei barajistului, reabilitarea a trei stații hidrometrice existente, realizarea a trei stații hidrometrice noi și investiții la sistemul de avertizare – alarmare din aval de baraj, a primit undă verde de la Agenția pentru Protecția Mediului BIstrița-Năsăud.
Lucrările propuse prin proiect presupun:
- Golirea lacului – etapă preliminară realizării lucrărilor și lucrări a căror realizare începe pe parcursul golirii acumulării.
- Impermeabilizarea corpului barajului – paramentul amonte.
- Reabilitarea coronamentului barajului și a instalației de iluminat.
- Refacerea instalațiilor de ventilație/electrice la galeria de injecții și drenaj.
- Stabilizare maluri acumulare.
- Reabilitare/înlocuire construcții/instalații echipamente mecanice și electrice din casa golirii de fund și galeriei de acces.
- Reabilitare/înlocuire echipament mecanic.
- Reabilitare/înlocuire construcții/instalații echipamente mecanice și electrice din casa golirii de semifund și galeriei de acces.
- Intervenții arhitectură/construcții/instalații/echipamente la casa barajistului.
- Realizarea stațiilor hidrometrice nou-propuse și reabilitarea stațiilor existente.
- Realizarea sistemului de alarmare în aval de acumularea Colibița.
Golirea lacului se va realiza prin uzinare, gradual, în conformitate cu prevederile Regulamentului de exploatare a acumulării. Coborârea nivelului apei în lac se va realiza exclusiv prin uzinare în CHE Colibița (cu producere de energie electrică). Golirea acumulării se va putea face în sezonul rece, începând cu luna septembrie deoarece un nivel mai scăzut al apei în lac la momentul demarării operațiunii de golire va putea conduce la reducerea perioadei necesare golirii.
- viteza de coborâre a nivelului apei nu va depăși 1,20 m/zi, maximum 15 zile;
- la fiecare 18 m coborâți intervine un palier de așteptare de 15 zile.
Impermeabilizarea corpului barajului – paramentul amonte constă în realizarea unei protecţii a paramentului amonte cu o mască de etanșare pe toată suprafaţa de 23400 m2, cu scopul de a împiedica infiltrarea apei din lac în corpul barajului.
Reabilitarea coronamentul barajului și a instalației de iluminat constă în lucrări de refacere a coronamentului barajului (borduri, trotuare, balustrade etc.) şi refacerea instalaţiei de iluminat de pe acesta şi a zonelor adiacente acestuia.
Refacerea instalațiilor de ventilație/electrice la galeria de injecții și drenaj. În galeria de injecţii şi drenaj se vor realiza impermeabilizări la interior, la rosturile neetanşe şi în zonele deteriorate.Se vor face foraje de drenaj noi – cca 300 ml. Se va înlocui mânacurentă şi se vor reface treptele din beton de la ambele capete de acces. Va fi prevazută o instalație de transport a utilajelor în galerie.
Stabilizarea malurilor acumulării se va desfășura pe o lungime de aproximativ 6460 m, pe o lățime între 2 m – protecția de mal și până la 5 m. Se estimează că suprafața totală amenajată va fi de 29199 mp. Protejarea malurilor supuse eroziunii se va realiza cu ajutorul unei structuri din materiale naturale, amenajată cu țăruși de fixare, pietriș și fascine împletite și prin plantare de arbori în zonele despădurite afectate de alunecări în apropiere de nivelul maxim al apei. Lucrările vor fi realizate numai pe amplasamentele afectate de eroziuni de mal și de procese de relief, exclusiv pe terenuri aflate în administrarea Administrației Naționale „Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa.
Pe amplasamentele unde lucrările de consolidare a malului se suprapun cu cele de realizare a promenadei din proiectul Comunei Bistrița-Bârgăului, lucrarea de amenajare a promenadei va fi realizată după încheierea lucrării de stabilizare a malurilor. Lucrarea de stabilizare a malurilor include bermacare contribuie la mărirea factorilor de siguranță. Această bermă este circulabilă și deci pietonală, astfel încât va fi permisă realizarea promenadei. Speciile recomandate a fi folosite pentru stabilizarea malurilor au fost stabilite în urma studierii compoziției floristice din arealul acumulării (inclusiv a habitatelor de interes comunitar prezente) precum și a condițiilor specifice de altitudine, mediu edafic și topoclimat.
S-au estimat un număr de 17000 de arbori și arbuști care vor fi plantați între cotele 795-800 mdM, pe suprafețele afectate de eroziune și alunecare de teren. Speciile astfel identificate și validate de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate sunt: Sambucus racemosa (soc roșu), Sorbus aucuparia (scoruș de munte), Picea abies (molid), Abies alba (brad), Fagus sylvatica (fag), Betula pendula (mesteacăn), Acer pseudoplatanus (paltin de munte), Ulmus glabra (ulm de munte) și Alnus incana (arin alb). De asemenea, se vor respecta prevederile Normelor tehnice 1/2000 – „Norme tehnice privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate”.
Realizarea sistemului de alarmare în aval de acumularea Colibița în aval de acumularea Colibița presupune montarea unor piloni metalici de 15 m, respectiv de 20 m și dotarea acestora cu stație radio și cu sirenă electronică. Sistemul de alarmare cuprinde și centrala de alarmare montată în centrul de comandă, retranslator pe canal radio și lot de piese de schimb pentru reparații curente. Amplasarea pilonilor în incintele amenajate se va face astfel încât să nu fie afectate construcțiile sau instalațiile existente.
Alte lucrări necesare pentru funcționarea în condiții de siguranță a barajului
- reabilitarea paramentului aval baraj, pe o suprafata de cca. 8000 m2, prin reașezarea anrocamentelor în zonele care prezintă degradări;
- montarea de camere de supraveghere video a barajului şi a zonelor adiacente acestuia, precum şi un sistem de control al accesului în zona barajului; panou electronic informativ;
- dotare cu instalație de scos plutitori la baraj.
În primul trimestru al perioadei de realizare a proiectului nu vor fi făcute lucrări. Această perioadă este una în care se va realiza golirea parțială a acumulării, urmând ca din trimestrul al doilea al lucrărilor să fie începute lucrările propriu-zise, o parte din ele putând fi executate înainte ca procesul de golire să fie încheiat. Realizarea lucrărilor de stabilizare a malurilor acumulării va avea loc în lunile aprilie – iunie, pentru a asigura succesul plantării.
Pentru stoparea proceselor de relief și a eroziunii în zona malurilor acumulării, va fi amenajată o perdea vegetativă din specii alese în combinație cu pietriș și fascine împletite. Lucrările se vor desfășura pe o lungime de aproximativ 6460 m, pe suprafețe cu lățime cuprinsă între 2 m și 5 m. Se estimează că suprafața totală amenajată va fi de 29199 mp. La realizarea acestora vor fi folosiți țăruși de lemn pentru fixare, fascine împletite, pietriș și nisip într-un strat drenant.
Speciile recomandate a fi folosite pentru stabilizarea malurilor au fost stabilite în urma studierii compoziției floristice din arealul acumulării (inclusiv a habitatelor de interes comunitar prezente) precum și a condițiilor specifice de altitudine, mediu edafic și topoclimat. S-au estimat un număr de 17000 de arbori și arbuști care vor fi plantați între cotele 795-800 mdM, pe suprafețele afectate de eroziune și alunecare de teren. Speciile astfel identificate și validate de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate sunt:Sambucus racemosa (soc roșu), Sorbus aucuparia (scoruș de munte), Picea abies (molid), Abies alba (brad), Fagus sylvatica (fag), Betula pendula (mesteacăn), Acer pseudoplatanus (paltin de munte), Ulmus glabra (ulm de munte) și Alnus incana (arin alb).
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud a decis, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comisiei de Analiză Tehnică din data de 14.07.2021, că proiectul “Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița-Năsăud” propus a fi amplasat în comunele Bistrița-Bîrgăului, Tiha Bârgăului, Prundu Bârgăului, Josenii Bârgăului, Livezile și municipiul Bistrița, judeţul Bistriţa-Năsăud, nu se supune evaluării impactului asupra mediului.
In anii trecuti a existat o mare tevatură in legatură cu Proiectul de investiții ”Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibiţa, judeţul Bistrița Năsăud”, precum și indicatorii tehnico-economici aferenți proiectului în valoare de 234.864.000 lei, depus pentru finanțare europeană prin POIM.
Obiectivele proiectului se refereau la: reabilitarea barajului Colibiţa (impermeabilizarea amonte a barajului Colibiţa, reabilitarea coronamentului barajului, impermeabilizări în galeria de injecții și drenaj, consolidare şi protecţie pentru versanții barajului Colibiţa, lucrări la casa vanelor golirii de fund şi galeria de acces la casa vanelor golirii de fund, realizarea unui sistem performant de aparatura de măsură și control, etc.), măsuri de reducere a riscului la inundaţii aval baraj Colibiţa pe râul Bistriţa şi Bârgău (amenajare albie, consolidări de mal, apărări contra inundațiilor, praguri de fund pentru stabilizarea albiei în plan).
Proiectul a fost stopat de la Bruxelles, în urma sesizărilor unor ONG-uri cu privire soluțiile alese pentru lucrările de consolidare prin betonare a malurilor râului Bistrița, solicitând găsirea unor soluții prietenoase cu mediul.
PSD-istul Ioan Deneș , pe atunci Ministrul Apelor și Pădurilor, spunea cu ironie că ” soluții prietenoase cu mediul, inseamnă să înfigem niște pari în talvegul cursului de apă și în parii respectivi să împletim niște nuiele”, ceea ce denotă nivelul redus de cultură ecologică a acestui individ.
Totusi, proiectul a trebuit refăcut pornind de la un nou studiu de fezabilitate, prin care s-au redus la maxim toate lucrările care au fost considerate relativ neprietenoase cu mediul, precum betonarea si inclusiv unele lucrări din piatră au fost scoase și au fost înlocuite cu lucrări cu lemn, nuiele, fascine.
Oricum, obiectivul de investiții ”Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibiţa, judeţul Bistrița Năsăud”, trebuie să continue fiind vorba despre o lucrare amplă, complexă si mai ales necesară, având in vedere că barajul lacului Colibița are nevoie de reparații urgențe, din cauza infiltrațiilor de apă și a pompelor care nu mai funcționează în parametrii normali. Dacă cedează barajul lacului, apa, într-o cantitate de aproximativ 65 de milioane de metri cubi, ar provoca un dezastru în zonă.
Totusi, pentru o lucrare atât de complexă există mai multe solutii de rezolvare, care trebuie să ţină seama deoptrivă atât de de functiile lacului de acumulare de la Colibiţa cât si de cursul râului Bistrita in aval de baraj.
Lacul de acumulare de la Colibiţa reprezintă un ecosistem, care pe lângă functia hidro-energetică si de protectie impotriva inundatiilor mai indeplineste rolul de sursă de apă potabilă pentru localitătile din aval. In acest sens, solutiile tehnice de realizare a obiectivului de investitii trebuie să tină seama de recomandările expertilor UE, in sensul să fie „prietenoase cu mediul”. In plus, odată cu lucrarile de consolidare a barajului, este necesar să fie realizat un sistem de canalizare si o statie de epurare pentru ca dejectiile de la vilele baronilor locali să nu mai fie deversate ditrect in lacul Colibița, care asigură sursa de apa potabila pentru localitătile din aval, inclusiv a orasului Bistrita.
Idioții ăia cu ONG-ul lor de rahat au blocat proiectul în urmă cu câțiva ani pentru că deranja nu știu ce specie de țânțar. Lucrările la baraj trebuiau demarate demult pentru că, exact cum ai scris și tu, în cazul în care se întâmplă o nenorocire consecințele ar fi dezastruoase.
chris mai idiot ca tine nici Denes nu te intrece. iata ca Ong-urile au avut dreptate si lucrarea a fost impusa deja si de catre cei care cunosc de-a binelea si lupta pentru starea mediului. Tu faci parte din acei analfabeti functionali care nu pricep ca mediul nu mai poate fi agresat la nesfarsit. Nu te-ai saturat de cum merg vremurile bai fraier nescolit.
In orice proiect de intervenție, de orice natură, tema o stabilește investitorul în funcție de scopul și necesitatea investiției, dar soluțiile tehnice sunt alese de proiectanții de specialitate (școliți), în funcție de recomadările expertizelor tehnice întocmite de experți atestați (școliti) și ale studiilor de fezabilitate întocmite de alți experți (școliți), prin care se analizează situația existentă și posibilitățile tehnico-economico-financiare, apoi aceste soluții sunt supuse verificării de către alți specialiști atestați (școliți), apoi sunt avizate și autorizate de specialiști (școliți) din alte instituții de specialitate.
Toți cei care au contribuit și contribuie la un astfel de proiect, de la conceperea, realizarea, exploatarea și până la reabilitarea actuală, și-n varianta inițială și-n varianta finală, sunt specialiștii cei mai ”școliți” pe care i-am avut sau îi avem și nu cred că sunt niște ”analfabeti functionali” care să nu poată pricepe că ”mediul nu mai poate fi agresat la nesfarsit”.
Nu cred că Deneș sau oricare alt politician, mai mult sau mai puțin școlit, indiferent de culoarea lui politică, ori vre-un ONG mare luptător, ar putea impune o soluție tehnică după bunul lui plac, făra ca aceasta să fie cuprinsă în documentele tehnice întocmite de niște înalți specialiști, școliți în funcție de ”cum merg vremurile”.
Și cred că nici un ecologist, oricât școlit s-ar crede, nu trebuie să-și agresese prin jigniri și umiliri semenii, fiindcă e tot un mod de a-și agresa mediul.
Boule, dacă se rupe barajul și duce apa jumătate din județul acesta te mai doare în pl de ecologia ta de rahat? Ce nu înțelegi tu, și nu ai cum pentru că pensionarii comuniști ca și tine nu pot sa priceapă, e că în anumite situații trebuie sa prioritizezi niște lucruri. Ce e mai important? Viața a peste 100.000 de oameni sau toată flora și fauna care ar fi fost deranjate de demararea proiectului? Moș tâmpit!