Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a inaugurat noul sediu al Extensiei Universitare Bistrița, de pe pietonalul Liviu Rebreanu, reabilitat și modernizat cu peste 2 milioane de euro, bani europeni.
Panglica inaugurală a fost tăiată de prof. univ. dr. ing. Vasile Ţopa, rectorul UTCN, și de președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan, în prezența membrilor Consiliului de Administrație și ai Senatului UTCN, a decanilor facultăților ce coordonează programele de studii derulate în cadrul Extensiei Bistrița, a studenților și reprezentanților din mediul de afaceri local, respectiv din administrație.
De asemenea, a fost prezent și președintele Autorității pentru Digitalizarea României, Dragoș Vlad, dar și fostul primar Ovidiu Crețu.
”A fi împreună este un început, a rămâne împreună este un crez și a lucra împreună este un succes. Suntem împreună cu dumneavoastră, comunitatea din Bistrița, din 1992, când s-a înființat aici, la Bistrița, datorită unor oameni inimoși din această zonă și a unor oameni vizionari din universitatea noastră, o secție de subingineri. Apoi, problemele au venit peste noi și au făcut ca această secție să fie desființată și am revenit cu studii de licență, cu specializările pe care le avem și astăzi. În 2022, avem atât programe de licență, cât și de masterat. Cred că predecesorii noștri și noi toți am făcut un lucru extraordinar, în primul rând pentru comunitatea locală, pentru oamenii din acest județ și pentru ceea ce înseamnă educație. Nu este ușor pentru noi, UTCN, în aceste vremuri să ținem patru extensii în toate capitalele de județ din Transilvania, dar o facem cu convingerea că acesta este drumul pe care trebuie să mergem. Știți foarte bine ce înseamnă tehnologia astăzi. Niciodată în cei 40 de ani de când eu lucrez în această universitate nu a existat o asemenea cerere pentru ingineri ca și acum. În consecință, prin acest edificiu pe care îl introducem în circuitul de învățământ am făcut un pas foarte mare împreună”, a spus Vasile Ţopa.
Rectorul a menționat că UTCN face parte din EUT, o rețea de opt universități din Europa, care și-au unit destinele pentru a construi ceva comun în zona tehnologiei.
”Toți studenții noștri, indiferent că studiază la Cluj sau la Bistrița, vor beneficia de această oportunitate a rețelelor europene. Este construcția viitorului în care ne punem mare încredere. În acest moment, avem toate instrumentele necesare pentru a duce mai departe o extensie pe care am apreciat-o întotdeauna ca fiind cea mai bine poziționată dintre cele pe care le avem și astăzi, în această minunată clădire pe care regret că nu o avem în Cluj, le mulțumesc tuturor celor care au făcut posibil să existe această clădire și celor care s-au implicat”, a spus prof. univ. dr. ing. Vasile Ţopa.
Președintele CJ, Radu Moldovan, a făcut o trecere în revistă a ultimilor 10 ani în care administrația județeană, sub conducerea sa, a făcut eforturi mari să pună la dispoziția UTCN o clădire care se afla într-o avansată stare de degradare, dar frumoasă, care a meritat să fie salvată. În 2012, trecând pe pietonal, a văzut poarta întredeschisă și a intrat să vadă ce e în interior, de unde s-a furat aproape tot.
”O ușă veche din stejar, pentru că arăta foarte rău, nu a fost furată, iar constructorul a restaurat-o și a pus-o în valoare. Ea poate fi o emblemă a acestei clădiri”, a spus Radu Moldovan.
Căutând proprietarul, șeful CJ a aflat că era statul român, prin Ministerul Justiției, care intenționase la un moment dat să facă la Bistrița o școală de grefieri. Întrucât nu s-a mai concretizat proiectul, ideea lui a fost aceea să mute Consiliul Județean aici ca să poată restaura clădirea și ea să se încadreze în proiectul fostului primar Ovidiu Crețu de reabilitare a centrului istoric. Drept urmare, i-a cerut fostului premier PSD Victor Ponta – căruia i-a și mulțumit cu această ocazie – să o transfere în proprietatea județului Bistrița-Năsăud, ceea ce s-a și întâmplat.
În final însă, în 2015, în urma unei analize aprofundate, a decis să o transfere către UTCN, care funcționa la Bistrița în spații improprii, care să ceară Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV) să găsească soluții pentru finanțarea lucrărilor de reabilitare a ei cu bani europeni. Prin POR, s-au obținut două milioane de euro, iar UTCN a contribuit la rândul ei cu 200.000 de euro.
Radu Moldovan a spus că s-a gândit, făcând acest demers, la tinerii din județ care vor să studieze, dar care nu au posibilitatea financiară să studieze în centre universitare.
”Din toamna acestui an, studenții vor avea condiții europene. E o cerere imensă de ingineri. Și noi avem nevoie la CJ, și mediul privat are nevoie de ei. Deschiderea acestei universități, într-un termen mediu sper că va rezolva o parte din lipsa majoră a inginerilor de pe piață. Sunt mândru astăzi, chiar dacă mândria e asociată uneori cu trufia, pentru că e o satisfacție sufletească majoră când iei de undeva o ruină și o dai comunității care pregătește viitorul, care este al digitalizării”, a spus Radu Moldovan.
Prof. univ. dr. ing. Daniela Popescu, prorectorul UTCN, care a pus mult suflet în acest proiect ne-a spus: ”În istoria Bistriței și a UTCN va rămâne o poveste în care așa de mulți oameni au colaborat împreună drept, nu pentru interesul cuiva, ci al orașului, a universității, al unor tineri care să crească dea cum încolo de sub aripa noastră mai departe”.
Directorul Extensiei Universitare Bistrița, prof, univ. dr. ing. Virgil Ispas, a spus că, din toamnă, studenții vor învăța în noul sediu. Se vor face înscrieri și se va da admitere la Robotică, Sisteme de producție digitală, Inginerie economică și Inginerie medicală, iar la master Robotică și Ingineria calității.
”Aici la Bistrița este cel mai modern sediu pe care îl are de acum UTCN și sperăm ca acesta să fie un argument în plus să atragem tinerii spre universitatea noastră. Vom avea, la Bistrița, circa 130 de locuri la buget și 70 de locuri cu taxă. Îi așteptăm să se înscrie pe cât mai mulți absolvenți de liceu. Sperăm să avem 150 de studenți în anul I”, a spus prof. Ispas, care a discutat și cu Inspectoratul Școlar Județean ca studenții care au nevoie de cazare să poată ocupa locuri în internatul Colegiului Național ”Liviu Rebreanu”, iar după finalizarea lucrărilor de reabilitare la Liceul Tehnologic ”Grigore Moisil”.
Întrucât mulți dintre studenți lucrează în firmele unde fac practică, Extensia Bistrița a UTCN ține cursurile după-amiaza, inclusiv sâmbăta, ceea ce va face și în noul sediu.
Radu Moldovan nu-i capabil să inteleagă nevoile invătământului superior tehnic, si cu toate astea se laudă mereu că el a rezolvat problema extensiei UTCN Bistita prin mutarea acesteia in clădirea vechiului tribunal din centrul orasului, când peste tot in lume locul invătământului tehnic este in apropierea de zone industriale. Ba mai mult, Răducu sustine că el împreună cu ADR N-V și UTCN, ar fi găsit soluții de finanțare a reabilitării clădirii, ceea ce nu-i adevărat. In ralitate, UTCN a depus un proiect pentru accesarea de fonduri europene in vederea reabilitării clădirii si dotarea ei cu mobilier si aparatură de cercetare. „Meritul” Consiliului Judetean se rezumă doar la faptul că a dat în administrarea UTCN clădirea fostului tribunal pentru 50 de ani.
(Vezi: https://timponline.ro/prorectorul-utcn-catre-bobocii-de-la-bistrita-firm…)
Cladirea vechiului tribunal nu rezolvă nici pe departe problemele de spatiu cu care se confruntă Extensia Bistrita a UTCN. Incă din anul 2015, când fosta clădire a Tribunalului a fost dată în comodat UTCN, directorul Extensiei Universitare Bistriţa a UTCN- Prof. Dr. Ing. Virgil Ispas spunea că după reabilitarea aceasteia nu se rezolvă decât partial problema spatiului necesar pentru cele patru specializări: inginerie industrială, inginerie şi management, o secţie de robotică şi o secţie inginerie medicală. El a mai adăugat că Extensia Bistrita mai are nevoie acută si de alte spatii: ”Din păcate, nu avem deloc locuri de cazare. Nu am putut lua studenţi din zona Moldovei din cauza acestui impediment că nu avem cămine studenţeşti”
(Vezi: https://timponline.ro/universitatea-tehnica-pe-val-la-bistrita-numar-rec…)
De aceea, este evidentă nevoia construirii unui Campus Universitar modern la Bistrita, prevazut cu spatii de invătământ, care să cuprindă săli de curs si laboratoare de cercetare, dar si clădiri pentru cămine studentesti, bibliotecă, sală de sport, terenuri de sport, etc.
Cu ceva ani in urmă chiar si PSD-istii din administratia locală erau mai deschisi la minte si vorbeau de construirea la Bistrita a unui campus universitar comun – Universitatea Babeş-Bolyai şi Universitatea Tehnică: ( https://timponline.ro/campus-universitar-pentru-studentii-din-bistrita/)
Un astfel de Campus Universitar care ar trebui să includa si clădiri de laboratoare cu spatii functionale pentru activitate de cercetare organizată la standarde internationale ar fi de natura sa creeze un grad ridicat de atractivitate pentru studenti si cadre didactice universitare, asigurând un climat academic si o mai buna stabilitate a invatamantului universitar la Bistrita. Cu atât mai mult cu cât si primarul Ioan Turc a promis in campania electorală că va pune bazele unui nou obiectiv strategic si anume „Bistrita Universitară” astfel incât orasul să poată să se dezvolte ca o destinație pentru afaceri inovative, in strânsă legătură cu avantajele conferite de invătământul superior.
Da d-lor , „future is engeneering!” No , tare-i bine , da fabrici cand facem ? Ca fara fabrici inginerii vor proceda intocmai ca medicii . Vor merge acolo unde munca este pretuita , unde nu sunt pensii speciale si nu exista categorii de persoane care lucreaza numai 20 de ani (pana la pensie). Da , inginerii construiesc (a se vedea tara intre 1945 si 1989) iar politicienii strica ce au construit inginerii (a se vedea ce s-a intamplat cu marile platforme industrial dupa 1989) .Daca-i asa bine sa devii inginer , oare de ce d-l Radu Moldovan a ales alta cale? E bine sa fii inginer pentru ca o sa lucrezi mult (pana dupa 65 de ani) si nu o sa obtii niciodata foloase necuvenite (ca sa folosesc un termen specific justitiei)… Altii pe la 42-45 de ani vor fi deja tineri pensionari si te vor compatimi. Colegii tai (de liceu) care se vor face preoti vor muncii de 5-10 ori mai putin ca tine. Colegii tai care vor intra in Politie vor fi remunerati cam la nivelul tau dar se vor bucura de unele foloase la care tu (tinere aspirant la engineering) nici n-o sa visezi. Nu vorbesc de cei care vor ajunge in SRI sau STS , categorii despre care nu am informatii cu privire la salarii (oricum mult mai mari decat este salariul unui „biet” inginer si nici la anii de serviciu prestat (la fel , cifra cred ca este cu mult mai mica decat la un inginer). Concluzie : „Fa-te inginer , Sandele ! dar numai daca-ti place munca si nu-ti pasa de banii” sau mai bine: „Fa-te avocat , Sandele , fa-te deputat!”. Da , dar nici popa nu-i de lepadat!
Lăsați-i pe tineri să învețe la vremea lor, dacă noi n-am putut face asta (la vremea noastră) , ar spune nemuritorul Gambeta.
Da, cam asta se poate face cu 4 milioane de euro! Felicitări!
Mai mult cu un milion de Euro a costat reconstruirea din temelii a sediului clubului de golf pentru baroni locali de la Posmuș.
Dublu, adică 8 milioane de Euro, a costat achiziționarea a 12 ventilatoare complet inutile pentru bolnavii Covid la SJUBN.
Motto:
„Cele cinci functii care dau viaţă unei Universităţi constiente si responsabile de misiunea ei în stat sunt: cercetarea si creaţia stiinţifică, pregătirea profesională, educaţia naţională a viitoarelor elite, asigurarea vieţii materiale si morale a studenţimei, răspândirea stiinţei în masele largi ale neamului.”
(Iuliu Haţieganu- Preocupări universitare; Revista”U”, Bucuresti, nr.1, dec. 1943)
Să învăţăm de la alţii ce înseamnă un campus universitar. Una dintre universitatile de top din lume este Newcastle University London, cu o traditie academică excelentă si o istorie de 180 ani. Campusul din Londra ofera in prezent programe universitare si postuniversitare in afaceri, create de Newcastle University Business School (NUBS) si adaptate la mediul din Londra. NUBS este acreditat de cele trei organisme principale la nivel mondial de acreditare pentru afaceri (AACSB, AMBA, EQUIS). Campusul din Londra oferă, de asemenea, programe de pregătire universitara pentru studentii din toată lumea. Cadrele universitare sunt lideri in domeniul lor de activitate – cei mai multi sunt cercetatori activi cu experienta in industrie. Acest lucru ofera studentilor o intelegere aprofundata a celor mai recente idei si evolutii in societate. Campusul este, de asemenea, o comunitate academica unita, ceea ce devine mai usor pentru studenti sa faca schimb de idei si să profite din plin de resursele disponibile. Campusul este situat la marginea celebrului Square Mile, hub-ul central pentru afaceri. Silicon Roundabout, al treilea cel mai mare cluster de start-up tech din lume, este in apropiere, precum si zona de moda din Shoreditch.
Si la Bistrita au existat initiative in această directie care, din păcate, au rămas in faza de „bune intentii”. Încă din anul 2006 liberalul Ioan Turc, pe atunci viceprimar al Bistritei a propus amenajarea unei zone de dezvoltare economică la Sărata, respectiv a parcului industrial Bistrita-Sud. De asemenea tot aici era prevăzută construirea unui campus modern pentru învățământul universitar tehnic al extensiei UTCN Bistrita. In acest sens, urma să se facă negocieri cu mediul de afaceri pentru a stabili ce specializări se cer pe platforma economică a Bistriței. De asemenea , urma ca pe baza unor acorduri, mediul de afaceri să susțină inclusiv bursele pentru studenți. Ulterior, prin anul 2012, administrația PSD-istă a Bistritei sub bagheta primarului Ovidiu Cretu a preluat ideea realizării parcului industrial de la Sărata, dar a renunțat la proiectul campusului universitar, iar pe de altă parte a realizat o investiție subdimensionată ca suprafață și utilități. Parcul industrial a fost finalizat in 2015 si de atunci popularea lui cu activitati industriale a fost extrem de redusă.
De aceea actualul primar Ioan Turc a inclus in programul său electoral din 2020, atât redimensionarea si vitalizarea Parcului Industrial de la Sărata, ca suprafață și utilități, cât și racordarea acestuia la rețeaua de cale ferată. Pe de altă parte se impune încurajarea localizării în parc a afacerilor inovative, pornind de la angajarea unei echipe de management și marketing performantă. O primă necesitate ar fi legătura directă a Parcului Industrial de orasul Bistrita prin prelungirea DC-8G până la Podul Berăriei, evitându-se astfel aglomeratia din localitatea Viisoara.
Programul lui Ioan Turc nu a renuntat la edificarea unui campus pentru învățământul universitar tehnic, în Parcul Industrial precum si organizarea unui program pentru învățământul profesional. In acest sens, Primăria Bistrita si-a propus creatra unui centru de formare în industrii creative și în IT împreună cu Universitatea Tehnică, Universitatea de Artă și Design și Universitatea Babeș-Bolyai. Pregatirea forței de muncă în aceste sectoare fie prin formare, fie prin reconversie profesională va atrage firme din Cluj-Napoca în deschiderea unor filiale în sectorul IT la Bistrița. Astfel, mulți tineri talentați din Bistrița se vor putea reîntoarce acasă, unde vor putea câștiga bine, iar banii vor avea altă valoare decât în centre extra-scumpe, precum Cluj-Napoca.