Vasile Dâncu: Trăim o democrație bolnavă

Ministrul Dezvoltării Regionale, vicepremierul Vasile Dâncu, care a primit titlul de Profesor Honoris Causa al Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB), consideră că, în prezent, societatea românească trăieşte „o democraţie care este bolnavă”, pentru că există „un absenteism masiv”, iar oamenii „de multe ori îşi vând votul pe un kilogram de ulei sau de zahăr”.

„Trăim o criză de încredere în care România pare devastată, pare deşertificată. Oamenii nu mai au încredere în instituţii, în stat, au început să atace biserica, credinţa, nu mai au încredere unii în alţii, ne-am îndepărtat unii de alţii. Este un fenomen sociologic pe care îl măsurăm, este o măsurare tristă. Avem o criză a dezbaterii şi a ideilor, în spaţiul public nu se mai dezbat idei, nu se mai caută alternative. Avem o violenţă continuă, avem un spaţiu conflictual deschis şi ce este mai grav este că, astăzi, argumentarea este rar folosită. Trăim o dictatură a emoţiilor care nu duc la soluţii, trăim o democraţie care este bolnavă, pentru că avem un absenteism masiv, pentru că oamenii nu se prezintă la vot, nu participă la dezbatere. De multe ori îşi vând votul pe un kilogram de ulei sau de zahăr, iar acesta nu este un gest de revoltă, ci este un semn de abrutizare a cetăţeanului care nu mai caută soluţii, care nu mai are speranţă”, a spus Dâncu.

Potrivit acestuia, statul a primit din partea cetăţenilor toate delegările posibile, să aibă grijă de oameni, astfel încât aceştia să nu mai aibă nicio responsabilitate. „Să se ocupe de bolnavi, de săraci, de dezastre, de educaţie şi sănătate, iar noi suntem nişte cetăţeni clienţi care aşteptăm, plătim impozite, dar stăm, de fapt, într-un pavilion de egoism vecin cu dezumanizarea. Nu ne mai sensibilizează suferinţa celorlalţi, criza din jurul nostru. Avem o criză a spiritului, una de solidaritate colectivă. Noi suntem o colecţie de insule care se îndepărtează unele de altele. A dispărut cuvântul viitor din discursurile noastre, sistemul politic şi social pare construit cu spatele la oameni, cu faţa spre conducători şi aceasta este o mare pierdere. Suntem o societate copleşită de frică, de la politicieni cărora le este frică să ia decizii, până la destine individuale marcate de frică. Avem o regresie spre magic, spre soluţii iluzorii, cum este cea a plecării în străinătate. Avem şi o criză a intelectualului şi una a culturii. Este o societate a incertitudinii maxime, în care dispare totul foarte repede”, a afirmat Dâncu.

El s-a întrebat ce mai poate face un intelectual, un universitar clasic în aceste condiţii, dacă mai poate avea influenţă în această societate şi a răspuns că universitatea a rămas spaţiul care se adaptează cel mai uşor, unde nu se schimbă valorile şi unde se păstrează continuitatea acestora. „În toate aceste crize ale spiritului contemporan, universitatea este cel mai important loc al rezistenţei colective, unde solidaritatea dintre profesori şi studenţi creează un loc al încrederii. Aici, profesorii se sprijină pe studenţi, iar studenţii pe dascăli, şi aşa se naşte încrederea. În universitate nu există conflict între generaţii, aici se reface un lanţ al ADN-ului cultural. Este nevoie de o reţea de minţi şi suflete care să dea o speranţă acestei societăţi. Universitatea este un spaţiu al libertăţii, este mereu învingătoare, niciun dictator nu a reuşit să învingă spiritul universităţii. Merită să păstrăm acest spirit al rezistenţei permanente”, a menţionat Dâncu.