Aproximativ 500.000 de studenţi ai universităţilor de stat au început luni cursurile anului universitar 2011-2012, după ce multe dintre instituţiile de învăţământ superior au organizat festivităţi de deschidere a noului an universitar sâmbătă, 1 octombrie.
În România peste 230.000 de studenţi sunt pe locuri bugetate în universităţile de stat şi peste 250.000 pe locuri cu taxă, iar în învăţământul particular învaţă peste 350.000 de studenţi, potrivit raportărilor universităţilor particulare. Dintre cei peste 230.000 de studenţi de la locurile bugetate din universităţile de stat, aproximativ 62.000 sunt „boboci” în anul I.
Rezultatele catastrofale de la bacalaureat au scăzut cu peste o sută de mii numărul posibililor studenţi din acest an universitar. Multe facultăţi au anunţat că au locuri şi pentru a doua sesiune, dar nici la bacalaureatul de toamnă numărul celor care au luat examenul nu a crescut foarte mult. Din cei peste o sută de mii de candidaţi, doar aproape 19.000 au luat bacalaureatul în toamnă şi au avut astfel posibilitatea să se înscrie la facultăţile care mai aveau locuri libere.
În anul universitar 2011-2012 sunt 62.850 de locuri la ciclul universitar de licenţă, pentru master sunt 35.600 de locuri, iar pentru doctorat sunt aproximativ 3.500 de locuri. Deşi nu toate au fost ocupate, universităţile tradiţionale au avut totuşi candidaţi pe locurile oferite.
Elevii care au luat bacalaureatul în acest an nu s-au mai îndreaptat spre universităţi cu viitor incert, iar universităţile bune au avut mai mulţi candidaţi pentru că elevii sunt mândri că au o diplomă de bacalaureat care înseamnă ceva, spunea ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu.
Noul an universitar, chiar şi cu mai puţini studenţi, va fi marcat de schimbări majore aduse de Legea educaţiei. Unele ar putea fi considerate chiar radicale în sistemul de învăţământ superior din ultimii ani.
În noul an universitar, universităţile sunt clasificate în funcţie de misiunea lor specifică în universităţi până la nivel de licenţă, universităţi până la nivel de master şi respectiv cele mai bune până la nivel de doctorat.
Într-un sistem universitar schimbat, universităţile mici s-ar putea să nu mai facă faţă singure în viitor cerinţelor şi să solicite sprijin instituţiilor de învăţământ superior puternice, cu care ar putea fuziona.
Anul 2011-2012 va fi pentru învăţământul superior din România unul crucial tocmai pornind de la ideea că pentru prima dată se pune accent pe calitate în învăţământul superior, dar şi pentru că universităţile vor trebui să se asocieze, spunea recent rectorul Universităţii Bucureşti, Ioan Pânzaru.
Universităţile sunt încurajate să fuzioneze şi de primirea unei finanţări suplimentare. Legea educaţiei prevede că pentru promovarea calităţii şi creşterea eficienţei sistemului de învăţământ superior, pentru creşterea vizibilităţii internaţionale şi pentru concentrarea resurselor, universităţile de stat şi cele particulare pot să se constituie în consorţii universitare sau pot să fuzioneze într-o singură instituţie de învăţământ superior cu personalitate juridică.
Instituţiile de învăţământ superior sunt deja împărţite în cele trei categorii, respectiv universităţi centrate pe educaţie, universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică sau universităţi de educaţie şi creaţie artistică, precum şi universităţi de cercetare avansată şi educaţie.
Mai mult, locurile la doctorat şi masterat au fost date numai după clasificarea universităţilor, considerată de autorităţi perfectibilă.
O noutate a anului universitar care a început în 3 octombrie este şi admiterea la doctorat pe bază de concurs. Din acest an universitar, conducătorii de doctorat vor fi evaluaţi în vederea acreditării. De asemenea, va fi aplicat şi „Codul studiilor doctorale”, care ar urma să încheie „perioada doctoratelor date pe bandă rulantă”, pentru că acestea vor fi distribuite pe bază de competiţie. Cei mai buni profesori universitari vor câştiga burse doctorale, urmând ca ei şi şcolile doctorale din care fac parte să-şi angajeze doctoranzii. Accentul în noul cod al studiilor doctorale este pus pe partea de cercetare, în elaborarea tezei de doctorat.
Important în noul an universitar este, din punctul de vedere al universităţilor, şi acreditarea domeniilor de masterat. Vor face acest tip de pregătire numai acele instituţii de învăţământ superior care pot face dovada pregătirii lor şi, totodată, vor fi acreditate şcolile doctorale. Dacă până acum se putea organiza doctorat nu numai pe locuri de la buget, dar şi cu taxă, din acest an universitar şi până în decembrie 2012 acreditarea şcolii doctorale se va face numai dacă acestea respectă criteriile de calitate.
Noul an universitar aduce în premieră şi Statutul studentului, care cuprinde drepturile şi obligaţiile acestuia, printre care accesul la învăţământ gratuit şi dreptul de a cunoaşte mecanismele de stabilire a taxelor de studii şi a altor taxe percepute de universitate. În universităţi este interzisă orice discriminare directă sau indirectă faţă de student bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, vârstă, rasă, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie familială, apartenenţă ori activitate sindicală. În plus, studenţii nu pot fi sancţionaţi sau discriminaţi pentru critica privată sau publică adusă argumentat instituţiei de învăţământ superior sau pentru exprimarea opiniei personale în acest sens, atunci când aceştia respectă prevederile legislaţiei în vigoare.
De asemenea, prin Legea educaţiei a fost constituit Registrul Matricol Unic al Universităţilor din România, o bază de date electronică în care vor fi înregistraţi toţi studenţii din universităţile de stat sau particulare acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, pentru a se asigura un control riguros al diplomelor. Studenţii pot fi reprezentaţi în toate structurile decizionale şi consultative din universitate.
Noul an universitar aduce cu el şi alegeri ale noilor stucturi de conducere ale universităţilor, pentru prima dată fiind parte în acest proces întreaga lume academică. Legea educaţiei prevede ca variante de desemnare a rectorului „concursul public” şi „alegerile generale prin vot universal, direct, secret şi egal”. Modul în care va fi desemnat rectorul este stabilit de comunitatea academică a universităţilor.
Legea educaţiei conţine prevederi clare referitoare la rectori, una dintre acestea fiind că „persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului”. Durata mandatului de rector este de patru ani. Mandatul poate fi înnoit cel mult o dată, în urma unui nou concurs, conform prevederilor cartei universităţii. O persoană nu poate fi rector al aceleiaşi instituţii de învăţământ superior pentru mai mult de opt ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele şi de întreruperile acestora.
După împlinirea vârstei de pensionare, ocuparea oricărei funcţii de conducere în universităţile de stat, particulare şi confesionale este interzisă, cu excepţia mandatelor în exerciţiu la data intrării în vigoare a legii.
Persoanele care exercită o funcţie de conducere sau de demnitate publică au dreptul de a li se rezerva postul din sistemul educaţional, dar nu pot exercita funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului. Funcţia de rector este incompatibilă cu deţinerea de funcţii de conducere în cadrul unui partid politic pe perioada exercitării mandatului.
Legea menţionează că profesorii din învăţământul universitar se pensionează la 65 de ani, după această vârstă putându-şi continua activitatea didactică pe baza de contract cu unitatea de învăţământ, care poate fi reînnnoit anual, fără a fi supus reglementărilor privind cumulul salariu-pensie.
Legea educaţiei instituie condiţii stricte de studii pentru ocuparea funcţiilor didactice, cei aflaţi în situaţii care nu sunt conforme celor legale având la dispoziţie un termen de patru ani pentru a-şi reglementa situaţia. De asemenea, prevede evaluarea la intervale de maximum cinci ani a rezultatelor şi performanţelor activităţilor didactice şi de cercetare ale personalului didactic şi de cercetare dintr-o universitate. Evaluarea de către studenţi a prestaţiei cadrelor didactice este obligatorie, iar rezultatele evaluărilor sunt informaţii publice.
Legea defineşte ca abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară: plagierea rezultatelor sau publicaţiilor altor autori; confecţionarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive; introducerea de informaţii false în solicitările de granturi sau de finanţare. Actul normativ interzice ocuparea posturilor didactice şi de cercetare de către persoane dovedite că au realizat abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară.
Legea mai stabileşte că instituţiile de învăţământ superior de stat având activităţi de predare în limba minorităţilor naţionale, care au statut de universităţi multiculturale şi multilingve sunt Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca – în limbile română, maghiară şi germană, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş – în limbile română şi maghiară, Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mureş – în limbile română şi maghiară.
În contextul unui an universitar cu mai puţini studenţi din cauza absolvenţilor de liceu care nu au reuşit să treacă de bacalaureat, a apărut propunerea ca înscrierea la facultate să se facă şi fără această diplomă.
Controversatul proiect de lege iniţiat de fostul ministru al Educaţiei Ecaterina Andronescu şi semnat de peste 30 de senatori PSD mai creează un avantaj elevilor care sunt primiţi la facultate deşi nu au promovat examenul de bacalaureat, obligând statul să îi finanţeze pe aceştia „cel puţin la nivelul ajutorului de şomaj”.
Potrivit Legii educaţiei din acest moment, nicio universitate publică sau privată din România nu poate înscrie candidaţi fără diplomă de bacalaureat.
Sursa: Mediafax, Agerpres
Adaugă comentariu