VEZI CUM ARATĂ O stână europeană în Munții Rodnei, la Parva!

În locul unei construcții din lemn în care dormea ciobanul și tot acolo pregătea și brânza, în Munții Rodnei, la peste 1700 de metri altitudine, oierii din Parva au ridicat o stână modernă în care igiena, ordinea și curățenia sunt cuvintele de ordine. Numai ei știu cum au urcat materialele de construcție până aproape de cer știut fiind faptul că drumurile forestiere care duc spre golul alpin sunt distruse și periculoase.

Cu un curaj nebun cu iz de inconștiență, au cărat lemne, fier, gresie și faianță pe drumuri înguste de pe care, dacă privești în stânga și în dreapta, vezi fie stânca, fie hăul. Nu s-au gândit decât că trebuie să facă ceva cu banii europeni și cu cei ai statului român, primiți sub formă de ajutor ca să se modernizeze și să se dezvolte. Și au făcut ditamai clădirile precum cele din centrul unui oraș. Le-au făcut să le fie mai bine ciobanilor, turmelor de azi și din generațiile următoare.

La ele s-a gândit în primul rând Ioan Strugari (foto 2), președintele Asociației crescătorilor de ovine din Parva, un om care nu se uită niciodată spre ce-a fost, privește doar înainte. Ca printr-o minune, lucrurile îi și ies. Întotdeauna.

Ați făcut minuni aici, domnule Strugari! Ce v-a venit?

Consider că investiția pentru fermierii din Parva e una foarte importantă. În primul rând crește nivelul de confort al animalelor pe care nu le bate vântul și ploaia, dar și pentru oamenii care evită tot mai mult să practice această meserie, de cioban. Cred că investiția noastră va face să apară noi fermieri tineri, înclinați spre această latură a zootehniei. Vremurile care au fost nu se mai pot întoarce, să dormi undeva, pe lemne, în condițiile în care dormeau înaintașii noștri.

V-au prins bine banii de la APIA din câte înțeleg.

Am investit în acest complex zoopastoral, fiindcă așa l-am numit noi, bani de la APIA, peste 300.000 de lei. Toți banii pe care i-am primit, i-am investit pentru fermieri și cu fermieri. Am creat toate condițiile pentru ei, iar în al doilea rând, pentru lucrări, am angajat oameni din zonă așa încât banii s-au întors tot în familiile localnicilor din Parva.

Oricine va vedea această stână modernă își va putea da seama că nu se mai pune problema curățeniei.

Produsele pe care le facem noi la stână sunt curate și făcute în condiții de igienă. După terminarea investiției în Complexul zoopastoral Parva, condițiile sunt moderne mai ales dacă ținem cont de altitudinea la care ne aflăm, de 1700 de metri. Avem toate utilitățile: apă, apă caldă, curent. L-am numit complex zoopastoral fiindcă orice poate veni să stea o noapte la stână, să consume produse de aici, să vadă cum se fac produsele, cum se obține laptele. Sunt mulți copii care nu știu cum se mulge o oaie sau o vacă, cum se face cașul, în ce condiții trăiesc oamenii și, dacă vin aici, vor vedea și cu ce preț se obțin aceste produse.

Așadar totul e bio și eco.

Aici nu s-a dat niciodată cu îngrășământ. Se folosește metoda târlelor. La o lună se mută staulul în care sunt oile. E singura metodă de îmbogățire a pajiștilor.

Ați chemat multă lume la inaugurarea stânei europene. Cred că au fost peste o sută de oameni.

Am simțit nevoia ca la inaugurare să fie și localnicii. E investiția lor, e munca lor, merită să se bucure. Cred că acest complex zoopastoral va furniza servicii și pentru turiștii care treceau pe aici și nu aveau unde să stea. La fel, saivanul e o investiție durabilă. Are schelet de fier și nu se va pune problema ca acoperișul să cedeze sub greutatea zăpezii. Suntem bucuroși că am reușit să facem toate aceste lucruri care vor fi de folos pentru toată lumea.

În mulțimea de oaspeți invitată la inagurarea stânei europene de la Parva l-am zărit și pe Vasile Turculeț, președintele Asociației Dealul Negru și totodată un membru important al Federației oierilor montani.

Cum vi se pare ce vedeți aici, domnule Turculeț?

Au făcut lucruri mari aici. Este greu de întâlnit o tenacitate a cea a domnului Strugari. Părerea unanimă este că ceea ce s-a făcut aici e și bine, și de bun gust și de mare utilitate. Este ceva care, după Revoluție, nici nu am prea întâlnit. Ce s-a făcut aici folosește mai multor crescători de oi. E mai mult decât o stână. Complexul zoopastoral are acea clădire cu destinații multiple. Este și baie în vârf de munte, boiler pentru a încălzi apa. Primii care o vor folosi sunt ciobanii, dar la fel de utilă este și pentru cei care vin după brânză. Au unde să doarmă, să se spele, să mănânce, să-și schimbe hainele.

Ne apropiem de ceea ce au străinii?

Investițiile care se fac în străinătate nu sunt lăsate în grija crescătorilor, sunt făcute de stat. Crescătorul se ocupă exclusiv de ceea ce ține de creșterea oilor în cazul de față. Când produsele sunt realizate în condiții de igienă, automat beneficiul este al tuturor. Deosebirea între ei și noi este că, dacă cei de aici, din Parva, au tot confortul, în schimb le lipsește familia. În străinătate, crescătorii de oi stau în munți, dar cu tot cu familie. La noi, ciobanii lucrează șapte zile din șapte. Am făcut un calcul și ne ies 2,71 de norme pentru un cioban și, dacă am înmulți salariul minim cu acest procent, am vedea unde ajungem. Deocamdată grija la noi este cu cât îi putem impozita, nu cu ce se aleg ei.

Totul e ecologic aici.

La gradul de izolare pe care îl au stânele, nici nu poate fi vorba de folosirea unor aditivi pentru produse fiindcă nu ar avea de unde să-i ia. Ciobanii se pricep însă foarte bine să conserve și să pregătească anumite bucate și acestea nu necesită aditivi. Aici găsim caș de oaie, urdă, alte derivate din lapte. Merită știut că, în Bistrița-Năsăud, se pregătește cașul în bărbânță și am atestat această brânză în bărbânță și laptele acru care e specific Someșului Superior. Aceste produse, dacă sunt procesate după regulile din caietele de sarcini, pot fi valorificate la prețuri duble dacă nu triple. E un început. Le-am astetat. De acum trebuie să le facem cunoscute și apoi să le vindem.

De unde pot fi procurate în cazul în care cineva vrea să le consume?

Toți doritorii de oricare produs de care vorbeam pot apela la asociația noastră, noi facem prenotări și scoatem pe site-ul asociației ce vindem. Tranzacția se face între producător și cumpărător.

Stâna europeană numită sugestiv Complexul zoopastoral Parva se află în imediata vecinătate a Peșterii Izvorul Tăușoarelor. Mai multe fotografii de la inaugurarea ei puteți vedea pe pagina noastră de facebook.