”În cadrul întâlnirii celor de la guvern, privind restartarea funcționării sălilor de fitness, deducem că persoanele care reprezintă într-un fel acest domeniu au întâmpinat dificultăți din partea decidenților politici care e posibil să fi spus „deschideți sălile cu aparate iar sălile de aerobic, să mai aștepte!”
Probabil că ar fi bine ca data viitoare să fie prezenți mai mulți reprezentanți și specialiști sportivi din toată țara care să reprezinte toate formele de activitate fitness pentru a oferi cele mai bune și logice variante de funcționare.
Care să fi fost raționamentul care a stat la baza acestei decizii? De ce nu pot începe deodată toate aceste activități, desigur, cu respectarea tuturor măsurilor de precauție propuse de oameni competenți?
La aflarea veștii restrictive mulți au răbufnit și au partea lor de dreptate.
Anunțul acestor măsuri a reușit să împartă lumea sportivă (Sportul pentru toți) în două tabere. Pe de o parte cei care susțin sălile cu aparate de forță și pe de altă parte cei care susțin sălile de aerobic ( se poate proba atât din discuțiile de pe grupurile cu antrenorii fitness cât și public pe rețelele de socializare) aspect care nu s-a mai întâmplat până acum.
Ne vom abține să întrebăm publicul ce părere are vis-a-vis de efectele acestor noi măsuri pentru că nu am face altceva decât să punem și mai multe paie pe foc, în schimb, vom veni cu câteva argumente, atât pentru publicul larg cât și pentru unii specialiști, privind motivele pentru care NU poți alege sau elimina o componentă care face parte dintr-un întreg fără a afecta bunul demers al acestuia.
Câte ceva despre fitness!
În literatura engleză noțiunea de fitness (Oxford English Dictionary) se definește prin: condiție fizică.
Aceasta este clasificată de obicei în două categorii:
- Fitness-ul de tip aerob;
- Fitness-ul de tip anaerob;
Fitness-ul de tip aerob (VO2max) reprezintă abilitatea organismului de a consuma oxigen în mod eficient prin creșterea cantității acestuia trimisă la mușchi, oxigen care permite mușchilor să funcționeze, toate acestea fiind influențate de starea de sănătate a sistemelor: cardio-respirator, respectiv muscular.
Fitness-ul de „tip muscular” se caracterizează printr-o creștere a rezistenței și a forței mușchilor prin ridicarea de greutăți. (flotările spre exemplu putând fi o variantă utilă pentru creșterea forței musculare).[1]
Ce este condiția fizică (fitness-ul)?
„Condiția fizică este capacitatea corpului omenesc de a funcționa cu vigoare și vioiciune, fără oboseală exagerată, cu suficientă energie pentru a se angaja în activități de timp liber și pentru a preîntâmpina stresul fizic. Puterea musculară, anduranța, deplinătatea cardio-vasculară și vioiciunea sunt semnele vizibile ale condiției fizice.” (Celeste Ulrich, 2000, Encarta citat de Mihai Epuran.
Sunt persoane care adesea fac o mare eroare prin a asocia fitness-ul doar cu anumite probe sportive, competiții sau forme corporale, se întâmplă și unor specialiști, această abordare fragmentând într-un fel întreg potențialul conceptual.
Omul de rând practică fitness-ul pentru a-și îmbunătăți starea de bine și sănătatea pe care le obține prin diferite mijloace (exerciții aerobice , mixte și anaerobice – ex. forța la aparate).
În acest context, fitness-ul poate fi reprezentat prin:
- practicarea unei activități fizice sportive recreative; „Practic Fitness!”.
- participarea organizată sau independentă în cadrul activităților fizice și sportive; „Merg la sală!” Activitate fitness.
- exprimarea și/sau ameliorarea condiției fizice și a confortului spiritual; „Mă simt mai bine după ce fac sport!”
- socializare – stabilirea relațiilor sociale; „Mi-am găsit o prietenă/un prieten cu care merg la sală…”.
- perfecţionarea dezvoltării fizice şi a capacităţii motrice; „Mă simt mult mai bine în corpul meu, mă mișc mai repede…”
- condiția fizică; „..am forță dar și rezistență mult mai mare de când merg la fitness.”
Fitness-ul are așadar multiple valențe dar și funcții iar printre cele mai importante sunt:
- menținerea și îmbunătățirea stării de sănătate;
- tonifierea musculaturii;
- menținerea unui corp echilibrat („fit”) fără surplus de grăsime;
- creșterea condiției fizice;
Raportat la toate aspectele enunțate mai sus fitness-ul poate fi:
- performanţa de a alerga pe o anumită distanţă într-un anumit timp, pentru un atlet;
- agilitatea, coordonarea, echilibrul și puterea unui sportiv într-o anumită probă din cadrul unui poliatlon (ex. gimnast);
- o probă în anumite competiții;
- capacitatea de rezervă energetică la sfârşitul unei zile de muncă sau la sfârşit de săptămână;
- capacitatea de a efectua independent mişcările uzuale: mers, coborâtul sau urcatul scărilor, grădinăritul, mersul pe bicicletă, înotul, schiatul, ş.a., (ex.: la persoanele în vârstă, mai ales dacă toate acestea le făceau şi înainte);
Alssen Harison și Vance (citați de Bota A.) definesc fitness-ul ca un set de atribute prin care individul face față solicitărilor fizice și funcționale, din activitățile cotidiene sau sportive, dependent de condiția anatomică, fiziologică și psihologică.
Falls, Bayler și Dishman (citați de Tudor V.)definesc fitness-ul ca „formă automotivată de participare sistematică la practicarea exercițiilor fizice, în scopul îmbunătățirii calității vieții”.
Ca să revenim, măsurile luate la acest moment sunt asemenea unui pachet care vizează antrenarea doar a unui segment corporal iar pe celelalte… „las’ să se atrofieze!”.
Suntem convinși că decidenții nu s-au așteptat la acest fenomen de fragmentare a beneficiarilor activităților fitness iar acest lucru probabil îi va costa destul de scump la momentul când vor cere votul acestora.
Cu toții facem parte dintr-un întreg și chiar dacă e necesar în această perioadă să respectăm unele măsuri de precauție (a se vedea o variantă cu propuneri aici: https://www.virgilrus.ro/elementor-1490/) reluarea TUTUROR activităților fitness poate fi făcută precaut, și în același timp, nu preferențial.
În acest context avem speranța că toate aceste măsuri vor fi reanalizate în vederea unui start optim, în condiții de fair-play și de siguranță pentru beneficiarii programelor sportive- fitness”
Sursa: virgilrus.ro
Noi măsuri și restricții aberante ale Guvernului liberal sanitar pentru redeschiderea sălilor de fitness [10 in Bistrita]: Preşedintele Federaţiei Române de Culturism şi Fitness, Gabriel Toncean, a anunţat, joi seară, pe pagina sa de Facebook, iminenta redeschidere a sălilor de fitness, la data de 15 iunie. Pe lângă faptul că România e printre ultimele ţări din Europa care ia o astfel de măsură – încă o dovadă că sportul de masă nu contează pentru autorităţi! – şochează unele dintre condiţiile care vor fi impuse pentru redeschidere. „Nu va fi permisă folosirea duşurilor“, a scris Gabriel Toncean, în postarea sa. Ceea ce se poate traduce altfel: în plină pandemie, când toţi medicii ne recomandă, aproape obsesiv, să ne spălăm pe mâini, Guvernul României, prin Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Sporturilor, îi îndeamnă pe oameni să meargă la sală şi să nu facă duş, după efort! Şi, atenţie, asta într-o perioadă a anului în care, din cauza temperaturilor tot mai mari, lumea va transpira abundent, în timpul efortului! Nu e clar de ce zona duşurilor, în care există săpun, şampon şi alte soluţii sanitare, urmează să fie scoasă din funcţiune, însă e clar că această măsură aberantă a declanşat o revoltă online, în rândul iubitorilor de fitness. Iată doar câteva comentarii apărute la postarea preşedintelui Gabriel Toncean: *Radu Valeriu Telcian – Mai bine plecăm împuţiţi, nespălăţi, murdari de sudoare, în condiţiile în care ni se tot spune de spălatul pe mâini, etc? *Marius Coman – Cum să nu ai voie să faci duş? Sunteţi bolnavi? Spălatul este principala măsură de siguranţă şi, implicit, igienă! *Marian Chivu – Fără duş! asta da măsură sănătoasă! Şi ciudăţeniile redeschiderii sălilor nu se opresc aici! Gabriel Toncean a scris că „în prima etapă, vor fi redeschise doar sălile cu aparate de forţă, nu şi cele care oferă exclusiv spaţiu pentru aerobic“. Iată o serie de întrebări: *De ce, dintr-un foc, jumătate dintre cei care aveau abonament la sală, pentru a merge la clasele de aerobic, sunt excluşi şi discriminaţi? *De ce prezenţa la clasele de aerobic e considerată mai periculoasă, decât prezenţa în sală, la un antrenament de forţă, cu greutăţi? Mai ales că cei din industria fitness au fost dispuşi să reducă şi capacitatea claselor de group-training, pentru a asigura normele de distanţare socială… [Sursa: https://adevarul.ro/news/sport/paradoxul-pandemiei-spalati-va-maini-nu-faceti-dus-1_5ed021165163ec427141ec0a/index.html%5D
Pe de altă parte, la Bistrița nici copiii cu vârste între 3-12 ani nu au acces la locurile de joacă din Parcul Municipal! Micuţii însoţiţi de părinţi îşi îndreaptă paşii spre leagănele şi hintele din locurile de joacă, dar sunt traşi de mânuţe înapoi de bunici sau părinţi. Aceste locuri de joacă interzise pe nedrept în etapa de destindere şi revenire la normalitate sunt înconjurate încă cu benzile albe noi ale Poliţiei locale, perimetre considerate locuri de infracţiune. Invit şefii Primăriei să treacă pe lângă aceste locuri cu nepoțeii lor şi să vadă reacţia lor…
FACEȚI, cu mic, cu mare, MIȘCARE!