Ziua Culturii Naţionale, de la ”un eveniment necesar”, la o sărbătoare acoperită de ”vocea politicului”

Plecând de la marcarea datei de naştere a poetului Mihai Eminescu, 15 ianuarie a devenit pentru români o zi cu dublă semnificaţie, această dată fiind declarată şi Ziua Culturii Naţionale.

Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889) este considerat ”poetul naţional”, ”Luceafărul poeziei româneşti”.

Începând din 2011, în 15 ianuarie, de ziua poetului Mihai Eminescu, este sărbătorită Ziua Culturii Naţionale, în urma unei legi promulgate în decembrie 2010. Potrivit demersului legislativ, pe 15 ianuarie, autorităţile vor sprijini material şi financiar organizarea de manifestări cultural-artistice.

Anul acesta se împlinesc 162 de ani de la naşterea marelui poet.

Actorul Victor Rebengiuc a declarat pentru că Ziua Culturii Naţionale nu are nicio importanţă dacă Guvernul şi autorităţile nu sunt interesate de acest domeniu, pe el neinteresându-l ideea de sărbătorire a culturii şi considerând că finanţarea culturii în România este la pământ.

Deşi nu îl interesează ideea de sărbătorire a culturii, Victor Rebengiuc consideră că data de 15 ianuarie este bine aleasă, pentru că, odată cu naşterea lui Mihai Eminescu, „se naşte ceva” şi „cultura română capătă o altă semnificaţie”.

Actorul consideră că, din punct de vedere cultural, România se află într-un stadiu „jalnic” şi se aşteaptă să fie din ce în ce mai rău.

„Lipsesc multe. Lipsesc săli de teatru, săli de cinema, bani pentru producţia cinematografică, pentru teatre la fel, bani pentru cărţi. Este la pământ”, a mai spus Rebengiuc, întrebat ce consideră că lipseşte din viaţa culturală din România.

Întrebat care este şansa culturii în mediul televiziunii, comunicaţiilor mobile şi internetului, actorul a răspuns: „Cultura este şansa culturii. Acolo unde nu există cultură este o nenorocire. Televiziunile n-au nicio treabă cu cultura. Este o subcultură care guvernează toate programele de televiziune. Probabil o să intre în aria culturală”.

Actorul Mircea Diaconu a declarat că o zi a culturii naţionale, care să coincidă cu aniversarea poetului Mihai Eminescu, este un eveniment necesar, deoarece oamenii nu se schimbă odată cu tehnologia.

Actorul şi senatorul PNL Mircea Diaconu se numără printre susţinătorii proiectului pentru decretarea unei zile a culturii naţionale.

El a mărturisit că, înainte să existe Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită pe 15 ianuarie – dată la care s-a născut Mihai Eminescu -, el şi prietenii săi citeau poezii scrise de acest poet. „Era ceva firesc”, a spus el.

„Eu cred că omul nu s-a schimbat. Tehnologia, sculele se schimbă. Omul nu se schimbă. Dacă da, pierde din rafinament. Dă tehnologiei ceva ce e al lui. Diferenţa devine prea mare între spiritual şi tehnologie şi ceva se rupe. Acum suntem în punctul ăla”, a spus actorul.

În ceea ce priveşte starea culturii române, Diaconu s-a declarat foarte optimist. „Nu mă plâng, pentru că artistul trebuie să fie nefericit, pentru că din bani la bancă şi burtă plină nu iese operă”, a spus Diaconu. „Cultura o fac oamenii de cultură şi nu ministrul Culturii”, a adăugat actorul.

Academicianul Eugen Simion a declarat că vocea culturii este acoperită în prezent de vocea asurzitoare a politicului, iar televiziunea ar putea fi „esenţială în procesul de educaţie şi respiritualizare a unei populaţii năucite de criza economică şi morală în care am intrat cu toţi”.

Întrebat la ce se gândeşte când aude sintagma „Ziua Culturii Naţionale”, academicianul Eugen Simion a răspuns: „Mă gândesc, evident, la 15 ianuarie. De anul trecut, este şi Ziua Culturii Naţionale. Academia Română a propus acest lucru şi Parlamentul României a acceptat. O zi în care să examinăm, împreună, problemele culturii noastre şi să vorbim despre proiectele de interes naţional în acest domeniu esenţial. Când spun «împreună», nu mă gândesc numai la oamenii care fac cultură, ci şi la cei care hotărăsc destinul ei. Adică la oamenii politici. În imaginaţia mea, Ziua Culturii Naţionale este ziua în care discursul public să nu mai fie, cum este în fiecare zi, politic (exasperat politic), ci un discurs cultural”, a spus Eugen Simion.

Fostul preşedinte al Academiei Române consideră că data de 15 ianuarie este bine aleasă drept Ziua Culturii Naţionale, pentru că, în imaginarul colectiv românesc, Eminescu este poetul reprezentativ (poetul naţional) al românilor. „Vorbind despre Eminescu, vorbim implicit despre performanţele spiritualităţii româneşti”, explică Eugen Simion.

Vorbind despre stadiul în care ne aflăm din punct de vedere cultural în prezent şi despre aşteptările sale din perspectivă culturală în acest an, Eugen Simion spune: „Sunt semne bune, a apărut o nouă generaţie de poeţi şi critici, romanul dă impresia că a obosit să vorbească despre cum se construieşte şi cât de abil este romancierul cu strategiile narative şi, dacă a obosit, se întoarce la adevărata lui temă, tema esenţială: dramele individului în hărmălaia lumii postmoderne… Aşteptăm apariţia capodoperei…”.

Pe de altă parte, Eugen Simion consideră că, din punct de vedere cultural, în momentul de faţă, din România lipsesc mai multe lucruri – „Un minister al Culturii responsabil şi activ, un buget mai mare pentru instituţiile culturale, un loc mai bun şi un rol mai mare al culturii în programele mediei româneşti, întoarcerea poeziei la formele ei de seducţie, un plus de agresivitate pozitivă din partea criticii tinere (avem critici tineri, după mine, excelenţi; ei trebuie să refacă instituţia criticii literare care s-a deteriorat considerabil în ultimele decenii). De fapt, eu, personal, aştept cu ardoare: a) apariţia unui geniu tânăr românesc care să răstoarne toate normele «minimalismului» şi să ruşineze, prin forţa talentului său, ideea că literatura română este provincială şi pierdută; b) aştept să apară un ministru al Învăţământului care să refacă prestigiul şcolii româneşti şi să împiedice desfiinţarea şcolilor rurale pe motiv că nu există 300 de elevi în fiecare sat românesc; c) aştept să apară un ministru al Culturii care să facă, nu politică de partid, ci politică inteligentă a culturii naţionale într-o lume care se mondializează şi îşi devorează miturile. Cred încă în ideea lui Heliade Rădulescu că literatura este politica noastră cea mai bună”.

Totodată, academicianul spune că la ora actuală şansa culturii în mediile televiziunii, comunicaţiilor mobile şi internetului este „minimă”. „Vocea culturii este acoperită de vocea asurzitoare a politicului. Televiziunea ar putea fi esenţială în procesul de educaţie şi respiritualizare a unei populaţii năucite de criza economică şi morală în care am intrat cu toţi. Televiziunea română trebuie, după mine, să înceteze a mai fi o şcoală a disperării şi să devină o puternică şi atractivă şcoli a analizei lucide şi a educaţiei naţionale (inclusiv o educaţie de ordin moral şi estetic)”, a mai spus Eugen Simion.

Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură din Academia Română, a coordonat publicarea manuscriselor lui Mihai Eminescu. Cele 14.000 de pagini de manuscris au fost publicate în 38 de volume facsimilate, dar şi pe suport CD, în perioada 2005 – 2009.

Scriitoarea Aurora Liiceanu a declarat că, în prezent, în cultura autohtonă, „efemerul primează asupra a ceea ce este solid şi peren”.

Mă gândesc la patrimoniul cultural naţional, la tot ce avem şi care, din păcate, nu preţuim cum trebuie sau cum fac alţii. Efemerul primează asupra ceea ce este solid şi peren în cultura noastră. Este întărită şi susţinută contagiunea socială a senzaţionalului şi vulgarităţii”, a declarat Aurora Liiceanu, adăugând că nu a ştiut că 15 ianuarie este Ziua Culturii Naţionale.

„Cultura română nu oferă o imagine în care să existe criterii sigure de a asigura o strategie culturală naţională. Există o toleranţă mare pentru impostură şi o confuzie mare a valorilor”, a declarat scriitoarea.

Aceasta a mai spus că în cultura română lipsesc „măsura şi controlul orgoliilor şi a notorietăţii nemeritate”. „Lipsesc meritocraţia şi stabilitatea socială. Lipseşte grija pentru limba română ca bază a culturii adevărate”, a adăugat ea.

Preşedintele României, Traian Băsescu, a transmis, duminică, un mesaj cu prilejul Zilei Culturii Naţionale şi împlinirii a 162 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu, în care a evidenţiat faptul că România este o ţară care a dat şi continuă să dea lumii elite în toate domeniile, fapt pentru care este necesară investiţia în educaţie.

„România are un potenţial cultural extraordinar; este o ţară care a dat şi continuă să dea lumii elite în toate domeniile, fapt pentru care trebuie să investim în educaţie, pentru o cultură de performanţă. Cu toate că traversăm o perioadă dificilă economic, cultura trebuie să rămână o cale privilegiată de comunicare, o punte între cei care împărtăşesc dialogul, care respectă pluralismul, diversitatea tradiţiilor şi mai ales care încurajează fidelitatea cetăţenilor faţă de naţiunea lor, pentru binele comun. Mihai Eminescu a crezut în capacitatea românilor de a fi solidari cu ţara lor. Ne despart câteva zile de momentul aniversar al Unirii Principatelor şi consider că evocarea patriotismului care animă personalitatea şi opera lui Mihai Eminescu este cu atât mai firească cu cât aceasta vine să întregească portretul european al identităţii noastre”, se arată în mesajul preşedintelui, postat pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale.

Şeful statului a precizat că, în fapt, cultura unui popor reprezintă emblema identităţii sale profunde, iar pentru poporul român cultura a însemnat continuitatea unui patrimoniu de tradiţii şi spiritualitate şi, în acelaşi timp, premiza fundamentală a evoluţiei sale în modernitate.

„Această zi dedicată Culturii Naţionale omagiază personalitatea remarcabilă a poetului Mihai Eminescu, prin a cărui întreagă creaţie limba şi cultura română au dobândit un loc de cinste în Europa şi în lume. Mai mult decât atât, Mihai Eminescu a fost, prin clarviziunea şi patriotismul său vibrant, un spectator angajat al epocii sale şi prin aceasta el reprezintă un model pentru generaţia de astăzi, pentru tinerii în care a crezut şi cărora le-a insuflat idealurile înalte ale creaţiei sale: erudiţia, autenticitatea, dorinţa de a dezvolta cultura naţională printr-un dialog fecund cu marile culturi europene”, afirmă Traian Băsescu.

Preşedintele a subliniat faptul că deşi fiecare generaţie îşi găseşte propriile modele, va exista întotdeauna o matrice a valorilor clasice care conferă perenitate identităţii unui popor.

„Suntem datori să ne întrebăm împreună: ce semnificaţie păstrează, pentru contemporani, opera lui Mihai Eminescu? Este adevărat că fiecare generaţie îşi găseşte propriile modele, dar va exista întotdeauna o matrice a valorilor clasice care conferă perenitate identităţii unui popor. Cu siguranţă, creaţia eminesciană este o moştenire vie, expresie a străduinţei sale de a da românilor o limbă şi o cultură universală prin care să devină cu adevărat cetăţeni ai Europei spiritului. Fie ca acest moment de bilanţ, desfăşurat sub auspiciile celui care a fost numit ‘omul deplin al culturii române’, să stimuleze o reflecţie rodnică pentru viitorul culturii naţionale”, punctează preşedintele Traian Băsescu

Sursa: Mediafax, Agerpres