Ziua Imnului Național, celebrată la statuia poetului Andrei Mureșanu

De Ziua Imnului Național, 29 iulie, la statuia poetului Andrei Mureșanu din Bistrița s-a desfășurat un ceremonial militar și religios la care au luat parte o serie de oficialități locale.

Ceremonialul organizat în Piața Centrală din Bistrița a cuprins: acordarea onorului militar, oficierea serviciului religios, alocțiunile prefectului și primarului, intonarea Imnului Național al României, defilarea efectivelor participante.

”Când spunem Bistrița ne gândim la Andrei Mureșanu și la orașul Imnului Național. Să fim mândri că unul dintre cele trei simboluri naționale, Imnul Național, este legat de orașul nostru. De la statuia lui Andrei Mureșanu, la mulți ani români, oriunde v-ați afla!”, a transmis Ioan Turc.

Încă din 1848, ”Deşteaptă-te, române!” i-a călăuzit pe români în momente importante ale istoriei, precum Războiul de Independenţă, Primul şi al Doilea Război Mondial. Mai ales în timpul crizei de după lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a detaşat de alianţa cu Germania lui Hitler, alăturându-se Aliaţilor, acest imn a fost cântat în mod spontan şi emis pe toate staţiile radio. Imediat după instaurarea dictaturii comuniste la 30 decembrie 1947, când Regele Mihai I a fost forţat să abdice, ”Deşteaptă-te, române!” a fost interzis, intonarea sau fredonarea sa fiind pedepsită cu ani grei de închisoare. Din anii 1970, melodia a putut fi din nou cântată, dar fără versurile originale. În 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul a fost cântat pe străzi, fiind instituit apoi drept Imn Naţional.

La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic ”Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848. Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului. Andrei Mureşanu s-a născut la 16 noiembrie 1816, în Bistriţa.

Ziua Imnului Naţional al României a fost instituită în anul 1998.