FOTO În Piața Centrală din Bistrița, la statuia poetului Andrei Mureșanu, a avut loc un ceremonial militar-religios dedicat Zilei Imnului Naţional, la care au participat primarul Ovidiu Crețu, prefectul Ioan Țintean, vicepreședintele CJ Alexandru Pugna, deputatul Stelian Dolha, senatorii Cristian Florian și Dorin Dobra, locţiitorul comandantului Brigăzii 81 Mecanizată “General Grigore Bălan”, colonel Ioan-Marian Cristurean, subprefectul Ovidiu Frenț, viceprimarii George Avram și Kiss Laszlo, consilierii județeni Eugen Curteanu, Monica Săsărman, Vasile Marc, Samuel Coman și Ioan Gaftone, consilierii locali Sorin Hangan, Vasile Moldovan, Mihai Sărmășan și Filip Moisil, șefi de instituții.
Ceremonia publică a cuprins acordarea onorului militar, oficierea serviciului religios de către protopopul Bistriței, Alexandru Vidican, alocuţiunea prefectului Ioan Țintean, intonarea Imnului Naţional al României și defilarea gărzii de onoare.
La eveniment au fost prezente şi ansamblurile invitate la Festivalul internaţional de folclor ”Nunta Zamfirei”.
”Este o zi de mare însemnătate pentru toți cei care simt și trăiesc românește. Este o zi în care ne aducem aminte de trecutul națiunii noastre, de jertfele înaintașilor și de simbolurile sub care s-a înfiripat ideea de demnitate a națiunii noastre. Imnul ”Deșteaptă-te române” a fost pentru prima dată, simbolul Revoluției din 1848, apoi a fost îndemnul de căpătâi al Războiului de Independență, al celor două războaie mondiale și al Revoluției din decembrie 1989. Motivați de mesajul său, mii și zeci de mii de români și-au pus viața la bătaie pentru ca România să fie o țară independentă, puternică și verticală în fața altor mari puteri. Ca bistrițeni, ne mândrim că suntem parte a orașului imnului național. Andrei Mureșanu este bistrițean și ardelean adevărat, iar versurile imnului național exprimă cel mai bine sufletul de ardelean care își iubește țara, credința și familia. Dragi prieteni, de Ziua Imnului Național vă invit pe fiecare dintre dumneavoastră și cântăm la unison ”Deșteaptă-te române” și să facem fiecare dintre noi o schimbare, iubind mai mult Ardealul și respectând mai mult românii și România” – președintele CJ Radu Moldovan
”După Revoluţia din Decembrie 1989, Parlamentul României a consfinţit ca în fiecare an, la 29 iulie, poporul şi armata română să sărbătorească Ziua Imnului Naţional al României, ”Deșteaptă-te Române” – simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, al identităţii istorice şi culturale, al demnităţii şi onoarei poporului roman. De aceea, în fiecare an celebrăm aceasta zi cu stimă şi respect, ca zi de sărbătoare a poporului român. Noi, ca mândri cetăţeni ai oraşului imnului, avem un motiv în plus pentru a cinsti, aşa cum se cuvine, Imnul Naţional şi a fi mai uniţi în jurul acestui simbol, nu doar astăzi, ci în fiecare zi, prin faptele şi gândurile noastre” – prefectul Ioan Țintean
Începând din 1848, ”Deşteaptă-te, române!” a devenit drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de independenţă (1877 – 1878), primul şi al doilea război mondial. Mai ales în timpul crizei de după lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a detaşat de alianţa cu Germania lui Hitler, alăturându-se Aliaţilor, acest imn a fost cântat în mod spontan şi emis pe toate staţiile radio. Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, ”Deşteaptă-te, române!” a fost interzis, intonarea sau fredonarea fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. Din anii 1970, melodia a putut fi din nou cântată, dar fără versurile originale. Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul a fost cântat pe străzi, iar instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine.
Poemul ”Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni braşoveni. Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureşanu a pus versurile sale avea o largă circulaţie în epocă şi nu i se cunoaşte cu certitudine autorul. Andrei Mureşanu s-a născut la 16 noiembrie 1816, în Bistriţa.
Cred că, dacă e să fac rapid un top al celor mai frumoase simboluri naționale care mă fac să mă simt cel mai mândru că sunt român, Imnul „Deșteaptă-te Române!” ocupă primul loc, iar locurile 2 și 3 nu se acordă. Imnul „Deșteaptă-te Române!”, construit pe un evident spirit CREŞTIN, este deosebit de înflăcărător cu un puternic caracter naţionalist, dar fără a fi deloc ostentativ la adresa nimănui, aşa cum trebuie şi cum e corect să fie orice element sau simbol naţional. Pe lângă faptul că e cel mai potrivit pentru noi românii, este în acelaşi timp general valabil pentru toată specia umană, de la nord la sud de la est la vest… Dacă ar fi, la un moment dat, să alegem să vorbim o singură limbă atunci probabil că ar fi limba engleză iar ca imn fără doar și poate cel mai potrivit ar fi, cu foarte puţine ajustări, dar păstrându-se sensul şi spiritul „Wake-up Man!”… Nu mă pot abţine să nu pun şi strofa mea preferată din minunatul nostru imn:
„Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’pământ!”
Mereu se face aceeasi greseala ca Bistrita este orasul imnului national. Nu Bistrita este orasul imnului national ci Brasovul. Aici poetul Andrei Muresanu a compus versurile poeziei „Un rasunet” cunoscuta mai mult sub numele „Desteapta-te romane” care a devenit in prezent imnul national. Nici muzica nu apartine lui Anton Pan, fiind un cantec religios,o priceasna, intitulata „Din sanul maicii mele”. Se considera ca autorul melodiei ar fi George Ucenescu, un cantaret de la biserica Sf. Nicolae din Schei, ar fi fost cel care ar fi intonat-o la cererea poetului care cauta o melodie pentru versurile sale. Este cel putin deplasat sa consideri Bistrita ca fiind orasul imnului national, avand in vedere ca pentru prima data cantecul „Desteapta-te romane” a fost intonat in Scheii Brasovului. De altfel si despre Andrei Muresanu se spune ca a fost poetul care a scris multe versuri, dar o singura poezie „Desteapta-te romane”.
.
Braşovul va avea un monument închinat Imnului Naţional, dar a pornit şi demnersurile necesare pentru restabilirea adevărului istoric care spune că «Deşteaptă-te Române» este un cîntec compus de George Ucenescu şi s-a cîntat prima oară în curtea preotului Bonifatie Pitiş din Şchei „Imnul Naţional de astăzi, «Deşteaptă-te Române», nu s-a cîntat prima oară nici la Rîmnicu-Vâlcea în Zăvoi, nici la Bistriţa, oraşe la intrarea cărora scrie că sînt oraşe ale Imnului Naţional, ci aici, la Braşov, în Şchei, în curtea preotului paroh de la Biserica Sfînta Treime Pe Tocile, Bonifatie Pitiş. melodia este creaţia lui George Ucenescu“, a amintit preot profesor dr. Vasile Oltean, directorul Muzeului Primei Şcoli Româneşti din Şcheii Braşovului, sîmbără seara, la Biserica Sfînta Treime Pe Tocile unde, după slujba de Maslu de Obşte, săvîrşită de un sobor de preoţi de la bisericile din Braşov, a avut loc o manifestare de suflet dedicată imnului. Preotul profesor aminteşte că, de peste 30 de ani, vorbeşte despre aceste adevăruri istorice. Există şi un document, aflat astăzi la Academia Română, în care George Ucenescu însuşi povesteşte cum s-a născut „Deşteaptă-te Române“. Şi totuşi, corecţia necesară legată de geneza imnului nu s-a făcut. Acum, la iniţiativa „Ordinului Suveran al Sfintei Fecioare Maria“, Mitropolia Ardealului, Protopopiatul Brasov al Bisericii Ortodoxe Române şi Parohiei „Sfînta Treime“ din Scheii Brasovului, cu susţinerea autorităţilor locale, Braşovul va avea un monument închinat Imnului Naţional şi odată cu această lucrare se vor face şi demersurile pentru restabilirea adevărului istoric.
Minunat, ne batem care e mai îndreptățit să poarte denumirea de oraș al imnului național. Mă bucur sincer să văd atâta patimă cu caracter naționalist în ceea ce privește corectitudinea istorică a imnului nostru, cine? cum? când? în ce condiții? ș.a.m.d. Pentru mine are mai puțină importanță care oraș românesc e mai îndreptățit să-și afirme paternitatea imnului, mă simt la fel de mândru indiferent unde s-a cântat pentru prima dată, la Bistrița, la Brașov ori în oricare altă parte din România… În altă ordine de idei, după părerea mea orașul Bistrița se numește și oraș al imnului național pentru că aici a locuit Andrei Mureșanu, geniul care a creat acest poem desoebit, nu neapărat pentru că aici, la Bistrița s-ar fi cântat pentru prima dată… Și apropos de muzica pe care se intonează imnul nostru (se poate verifica şi pe youtube), este cel puțin inspirată, dacă nu preluată în totalitate, din cântarea religioasă „Din sânul maicii mele” ceea ce face ca imnul să fie şi mai puternic, mai adevărat şi pentru totdeauna…