
În Piața Centrală din Bistrița, la statuia poetului Andrei Mureșanu, a avut loc un ceremonial militar și religios organizat de autoritățile locale pentru a marca Ziua Imnului Național, 29 iulie.
După acordarea onorului militar, s-a intonat Imnul Național al României și a fost oficiată slujba religioasă. Ceremonia s-a încheiat cu defilarea efectivelor participante.
Prefectul județului Bistrița-Năsăud, Teofil Cioarbă, a transmis: ”Născut în vâltoarea Revoluției de la 1848, ”Deșteaptă-te, române!” traversează secolele și se oprește, an de an, în ziua de 29 iulie, pentru a ne aminti cine suntem și de ce suntem aici. Versurile lui Andrei Mureșanu, poet transilvănean cu origini adânc înrădăcinate în acest pământ, și melodia atribuită lui Anton Pann au fost, din 1848 și până astăzi, o chemare constantă la demnitate și solidaritate. Ziua Imnului Național este o reafirmare a idealurilor care au stat la baza formării statului român modern, precum libertatea, curajul, conștiința națională și unitatea. Fiecare vers păstrează vie amintirea celor care au luptat pentru aceste valori și cheamă la responsabilitate generațiile de azi și de mâine. ”Deșteaptă-te, române!” nu întreabă câți ani ai, nici unde te-ai născut. Îți cere doar să fii treaz, atent, implicat. Versurile lui nu s-au învechit, pentru că încă ne cer ceva: să ne ridicăm, să fim demni, să nu uităm. 29 iulie este un prilej de a ne reaminti că demnitatea unui popor stă nu doar în simbolurile sale, ci și în modul în care acestea sunt onorate prin fapte, atitudine și angajament. La mulți ani Imnului Național al României! La mulți ani tuturor celor care simt românește și poartă în suflet acest cântec al trezirii!”.
Primarul Gabriel Lazany a menționat: ”Bistrița – orașul în care a început să se scrie o parte din identitatea noastră. Astăzi sărbătorim Ziua Imnului Național și marcăm un moment cu semnificație pentru toți românii – și cu o legătură aparte pentru Bistrița. Aici s-a născut Andrei Mureșanu, cel care a scris versurile ce aveau să devină glasul unei națiuni: ”Deșteaptă-te, române!”. Poemul său, ”Un răsunet”, s-a transformat în imnul de stat al României, însoțindu-ne în momentele cele mai importante din istorie. Versurile lui Andrei Mureșanu au trecut proba timpului, iar acum e rândul nostru să avem grijă de locul din care a plecat. La mulți ani, România! La mulți ani, români de pretutindeni!”.
Încă din 1848, ”Deşteaptă-te, române!” i-a călăuzit pe români în momente importante ale istoriei, precum Războiul de Independenţă, Primul şi al Doilea Război Mondial. Mai ales în timpul crizei de după lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a detaşat de alianţa cu Germania lui Hitler, alăturându-se Aliaţilor, imnul a fost cântat în mod spontan şi emis pe toate staţiile radio. Imediat după instaurarea dictaturii comuniste la 30 decembrie 1947, când Regele Mihai I a fost forţat să abdice, ”Deşteaptă-te, române!” a fost interzis, intonarea sau fredonarea sa fiind pedepsită cu ani grei de închisoare. Din anii 1970, melodia a putut fi din nou cântată, dar fără versurile originale. În 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul a fost cântat pe străzi, fiind instituit apoi drept Imn Naţional.
La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic ”Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848. Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului. Andrei Mureşanu s-a născut la 16 noiembrie 1816, în Bistriţa.
Ziua Imnului Naţional al României a fost instituită în anul 1998.
































Sărbătorile nu sunt niciodată prea multe.
Mai ales pentru bugetari.
Cred că s-ar putea comasa sărbătoarea imnului cu cea a eroilor (de Ispas).
Eventual și cu cea a drapelului, că prea sunt dese , iar lumea le-a cam uitat semnificația – pentru mulți fiind, din păcate, caduce.
…dar canalizarile care sunt infundate in oras cand se desfunda?
acum cand ploua se vede cat de gaospodari suntem la cantat imnul!!!!
Constat ca majoritatea celor care apar in imagini publicatiei on-line la acest moment festiv, isi tin mainile impreunate, sub burta. Atat doamnele cat si domnii. Mai sunt si vreo doi militari cu mainile la spate…Ce si-or pazi nu stiu, dar nu au decenta afisarii publice. In limbajul trupului, aceasta pozitie, a mainilor incrucisate in fata, denota ceva. Dragi participanti la momente festive va recomand sa studiati regulile de protocol institutional si daca, in aceste momente, nu stiti ce sa faceti cu mainile, este simplu: lasati-le in jos, in pozitia fireasca, pe langa corp.