Actualitate Recomandări

Ziua Sfântului Andrei, Ocrotitorul României, deschide sezonul sărbătorilor de iarnă

Credincioşii îl prăznuiesc în 30 noiembrie pe Sfântul Apostol Andrei, creştinătorul neamului românesc, patronul spiritual și ocrotitorul al românilor. Ziua de 30 noiembrie este, totodată, sărbătoare bisericească naţională, zi liberă nelucrătoare. Aproximativ 900.000 de români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Andrei.

Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat în 6 decembrie, şi se vor încheia de Bobotează, în 6 ianuarie.

Sfântul Apostol Andrei a fost înscris în calendarul Bisericii Ortodoxe Române cu cruce roşie încă din 1995, iar în 1997 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a proclamat Ocrotitorul României. Acelaşi for de conducere al Bisericii a decis ca ziua de prăznuire a sfântului, 30 noiembrie, să fie proclamată sărbătoare bisericească naţională.

Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei (nume care derivă din cuvântul grecesc Andreas, care înseamnă „viteaz” sau „bărbătesc”) apare pe 30 noiembrie în calendarele ortodox, romano-catolic, luteran şi anglican. În Scoţia, însă, el figurează în ziua de 9 mai, ca amintire a datei primirii unor relicve ale Sfântului Andrei. Evanghelia lui Ioan spune că Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul.

În enumerările apostolilor, Andrei este menţionat mereu între primii patru. Tradiţia Bisericii arată că, după Înălţarea lui Hristos la cer şi după Cincizecime, apostolii au tras la sorţi şi au mers în toată lumea pentru propovăduire. Atunci, acestui Întâi chemat i-au căzut sorţii să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (adică Dobrogea noastră) şi până în Crimeea.

Tradiţia punerii grâului la încolţit în ziua Sfântului Andrei este prezentă în tot spaţiul est-european şi este veche de peste 3.000 de ani. Potrivit credinţei populare româneşti, grâul este considerat un simbol al belşugului, al prosperităţii. Conform tradiţiei, punerea de grâu la încolţit de Sfântul Andrei aduce noroc şi belşug în casă, dar este şi o metodă de a vedea cum va fi anul următor. În noaptea de Anul Nou se verifică grâul pus la încolţit de Sfântul Andrei şi, în funcţie de cum creşte acesta, persoana care l-a pus la încolţit va avea sau nu noroc material, belşug şi împliniri. De asemenea, credinţa populară spune că grâul des şi înalt anunţă un an rodnic.

Grâul se pune la încolţit în casă, într-un vas cu deschidere largă sau într-un ghiveci, vas de sticlă cu deschidere mare sau chiar o farfurie adâncă. Există două variante: fiecare membru al familiei își pune propriul vas cu grâu la încolţit sau toată lumea contribuie la un vas comun, al întregii familii. În principiu, grâul se pune în pământ, dar se poate folosi şi vată sau un burete. Se pune un strat de pământ de 1-3 cm pe fundul recipientului, apoi se presară boabele de grâu şi se acoperă cu încă un strat subţire de pământ (circa 1 cm). Se umezeşte pământul cu un pic de apă, având grijă să nu fie mocirlit. După ce acesta a fost semănat, vasul se pune pe pervazul geamului, într-un loc cu multă lumină. Este important ca vasul cu grâu să fie aşezat şi într-o încăpere călduroasă pentru a creşte mai repede şi a fi mai bogat. După ce grâul a încolţit, boabele nu trebuie mişcate pentru a nu se rupe germenii.

Noaptea Sfântului Andrei este marcată de unele obiceiuri, tradiţii, superstiţii de sorginte precreştină, vizând apariţia strigoilor, farmece şi ghicirea ursitului, dar şi protecţia oamenilor, a locuinţelor şi a animalelor.

În noaptea de Sfântul Andrei, hotarul dintre cele văzute şi cele nevăzute dispare, iar momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului.

Astfel, în noaptea Sfântului Andrei, „umblă strigoii” să fure „mana vacilor”, „minţile oamenilor” şi „rodul livezilor”. Strigoii sunt spirite ale celor morţi, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe tărâmul de dincolo şi care, în această noapte, devin periculoase, distrugătoare, aducând calamităţi, boli şi nefericire. Iată de ce, în multe locuri, gospodinele atârnă cununi de usturoi ori ung porţile, uşile şi geamurile, dar şi coteţele animalelor, cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele.

Ca mijloace de protecţie faţă de strigoi se mai folosesc firimituri de pâine împrăştiate în curte – pentru ca duhurile să nu intre în casă după mâncare – şi candele aprinse lângă icoane. Animalelor din gospodărie li se pune în hrană busuioc sfinţit şi în apă agheasmă. De asemenea, se descântă droburi de sare, care se îngroapă sub grajd, pentru a fi scoase la suprafaţă de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), fiind folosite la hrana animalelor, tot pentru a le proteja de duhuri rele.

În noaptea Sfântului Andrei, oamenii aduc în casă crenguţe de vişin, le pun în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat. Un alt mijloc este semănarea de grâu în mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lăsate în pod până la Crăciun – cele stricate sunt semn de lună ploioasă, cele încolţite sunt semn de bogăţie.

Fetele care vor să-şi afle ursitul ascund sub pernă busuioc sfinţit, astfel încât chipul bărbatului să le apară în vis, apelează la „făcutul cu ulcica”, folosind un vas nou de lut, cărbuni încinşi şi incantaţii magice, sau, la miezul nopţii, se uită într-un pahar cu apă „neîncepută”, aşezat pe cenuşă, în care lasă să cadă o verighetă sfinţită.

În noaptea Sfântului Andrei se crede că lupii încep să vorbească, îşi pot mişca gâtul, devin mai sprinteni, iar oamenii care îi aud află secrete groaznice. Plata este însă una teribilă, pentru că aceşti oameni vor fi atacaţi de lupi şi se vor transforma în vârcolaci. Nici animalele nu sunt scutite de primejdie – omul nu face nimic în gospodărie, pentru ca animalele de pradă să nu-i atace vitele. Acestea pot fi însă protejate şi cu ajutorul unor cruci confecţionate din ceară de albine.

Pe de altă parte, condiţiile meteorologice din noaptea Sfântului Andrei pot prevesti cum va fi iarna, care nu va fi grea, dacă afară este senin şi cald. În schimb, un cer întunecat, cu lună plină, ninsoare sau ploaie sunt semn de iarnă cu troiene mari.

1 comentariu

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS