Creștinii îl prăznuiesc în 30 noiembrie pe Sfântul Apostol Andrei, creştinătorul neamului românesc, patronul spiritual și ocrotitorul al românilor. Aproximativ 900.000 de români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Andrei.
Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat în 6 decembrie, şi se vor încheia de Bobotează, în 6 ianuarie.
Sfântul Apostol Andrei a fost înscris în calendarul Bisericii Ortodoxe Române cu cruce roşie încă din 1995, iar în 1997 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a proclamat Ocrotitorul României. Acelaşi for de conducere al Bisericii a decis ca ziua de prăznuire a sfântului, 30 noiembrie, să fie proclamată sărbătoare bisericească naţională.
Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei (nume care derivă din cuvântul grecesc Andreas, care înseamnă „viteaz” sau „bărbătesc”) apare pe 30 noiembrie în calendarele ortodox, romano-catolic, luteran şi anglican. În Scoţia, însă, el figurează în ziua de 9 mai, ca amintire a datei primirii unor relicve ale Sfântului Andrei. Evanghelia lui Ioan spune că Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul.
În enumerările apostolilor, Andrei este menţionat mereu între primii patru. Tradiţia Bisericii arată că, după Înălţarea lui Hristos la cer şi după Cincizecime, apostolii au tras la sorţi şi au mers în toată lumea pentru propovăduire. Atunci, acestui Întâi chemat i-au căzut sorţii să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (adică Dobrogea noastră) şi până în Crimeea.
Tradiţia punerii grâului la încolţit în ziua Sfântului Andrei este prezentă în tot spaţiul est-european şi este veche de peste 3.000 de ani. Potrivit credinţei populare româneşti, grâul este considerat un simbol al belşugului, al prosperităţii. Conform tradiţiei, punerea de grâu la încolţit de Sfântul Andrei aduce noroc şi belşug în casă, dar este şi o metodă de a vedea cum va fi anul următor. În noaptea de Anul Nou se verifică grâul pus la încolţit de Sfântul Andrei şi, în funcţie de cum creşte acesta, persoana care l-a pus la încolţit va avea sau nu noroc material, belşug şi împliniri. De asemenea, credinţa populară spune că grâul des şi înalt anunţă un an rodnic.
Noaptea Sfântului Andrei este marcată de unele obiceiuri, tradiţii, superstiţii de sorginte precreştină, vizând apariţia strigoilor, farmece şi ghicirea ursitului, dar şi protecţia oamenilor, a locuinţelor şi a animalelor. Pe de altă parte, condiţiile meteorologice din noaptea Sfântului Andrei pot prevesti cum va fi iarna, care nu va fi grea dacă afară este senin şi cald. În schimb, un cer întunecat, cu lună plină, ninsoare sau ploaie e semn de iarnă cu troiene mari.
Adaugă comentariu