La Muzeul Bistrița a avut loc vernisajul expoziției ”700 de ani de istorie locală în documente unicat”. Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud vă propun o expoziție inedită ce reunește documente expuse în premieră, referitoare la momentele definitorii ale istoriei județului Bistrița-Năsăud și ale celei naționale.
De la pergamentul, cerneala și sigiliul medieval până la actele emise și semnate în preajma și după ziua de 1 Decembrie 1918, expoziția spune povestea celor peste 700 de ani de istorie locală evocând fapte, personalități și evenimente de marcă, începând cu anul 1291 (data celui mai vechi document expus) până la momentul redactării listelor cu membrii voluntari din judeţul Năsăud care au făcut parte din legiunile române în timpul Primului Război Mondial.
Grație Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud veți putea vedea, în premieră, pergamentul datat 10 februarie 1291 – Privilegiul acordat de Regele Andrei al II-lea prin care bistriţenii sunt scutiţi de dări în urma năvălirii tătarilor, pergamentul cu sigiliu referitor la Privilegiul Reginei Elisabeta, din 1330 prin care locuitorii Bistriţei aveau dreptul de a fi judecaţi doar de rege, de un comite ales de rege sau de judele ales de ei, documentul care atestă dreptul bistrițenilor de a ţine târg anual de Sf. Bartolomeu, semnat de regele Ludovic I în 1353, la care se adaugă pergamentele emise în timpul lui Iancu de Hunedoara și Matei Corvin, scrisorile către bistrițeni semnate de Mihai Viteazul – artizanul primei uniri a românilor de la 1600.
Expoziţia este întregită de cele 24 de drapele istorice, aflate pentru prima dată în cadrul unui eveniment tematic.
Cele 21 de documente unicat expuse:
1. 1291, februarie 10
Privilegiul acordat de Regele Andrei al III-lea prin care bistriţenii sunt scutiţi de dări în urma năvălirii tătarilor.
Pergament, sigiliu atârnat, căzut, scris în latină.
SJAN Cluj, Fond Primăria oraşului Bistriţa, nr. 0002-8-1291.02.10
2. 1330, decembrie 10
Privilegiul Reginei Elisabeta prin care locuitorii Bistriţei aveau dreptul de a fi judecaţi doar de rege, de un comite ales de rege sau de judele ales de ei.
Pergament, sigiliu atârnat, căzut, scris în latină.
SJAN Cluj, Fond Primăria oraşului Bistriţa, nr. 0006-14-1330.12.10
3. 1353, aprilie 24
Privilegiul Regelui Ludovic I prin care se acorda oraşului Bistriţa dreptul de a ţine târg anual de Sf. Bartolomeu.
Pergament, sigiliu dublu atârnat, căzut, scris în latină.
SJAN Cluj, Fond Primăria oraşului Bistriţa, nr. 0008-25-1353.04.24
4. 1453, iulie 22
Privilegiul lui Iancu de Hunedoara, comite pe veci al Bistriţei şi căpitan suprem al Ungariei, prin care acordă oraşului Bistriţa dreptul de a participa la adunarea celor 7 scaune săseşti.
Pergament, sigiliu atârnat, căzut, scris în latină.
SJAN Cluj, Fond Primăria oraşului Bistriţa, nr. 0088-134-1453.07.22
5. 1459, februarie 24
Privilegiul regelui Mathia Corvinul privind recunoaşterea privilegiului acordat de tatăl său bistriţenilor.
Pergament, sigiliu atârnat, căzut, scris în latină.
Fond Primăria oraşului Bistriţa, nr. 0099-145-1459.02.24
6. 1599, noiembrie 10
Scrisoarea Domnitorului Mihai Viteazul prin care anunţă juraţii Bistriţei despre mutarea Dietei de la Cluj la Alba Iulia din 20 noiembrie.
Hârtie, cerneală neagră, filigran, lb. maghiară, pecete inelară timbrată, semnătura domnitorului cu litere latine.
SJAN Cluj, fond Primăria oraşului Bistriţa, nr. 6440
7. 1599, noiembrie 10
Scrisoarea Domnitorului Mihai Viteazul către Ioan Budaker, primarul oraşului Bistriţa, prin care mulţumeşte pentru sprijinul primit.
Hârtie, cerneală neagră, filigran, lb. maghiară, inscripţie în chirilică, pecete domnească aplicată, semnătura domnitorului cu litere latine.
SJAN Cluj, fond Primăria oraşului Bistriţa, nr. 6446
8. 1599, noiembrie 14
Scrisoarea Domnitorului Mihai Viteazul cere judelui Bistriţei să vină în ajutorul postelnicului Dima şi spătarului Teodor, trimişi să confişte averea unor nobili fugari.
Hârtie, cerneală maro, filigran, lb. maghiară, pecete domnească aplicată, semnătura domnitorului cu litere latine.
SJAN Cluj, fond Primăria oraşului Bistriţa, nr. 6445
9. 1599, noiembrie 17
Scrisoarea Domnitorului Mihai Viteazul către primarul oraşului Bistriţa, prin care cere protejarea familiei lui Gaspar Bornemisa.
Hârtie, cerneală maron, filigran, lb. maghiară, inscripţie în chirilică, pecete domnească aplicată, semnătura domnitorului cu litere latine.
SJAN Cluj, fond Primăria oraşului Bistriţa, nr. 6450
10. 1599, decembrie 18
Scrisoarea Domnitorului Mihai Viteazul prin care poruncea bistriţenilor să dea cereale lui Bodoni, o parte pentru cetatea Gherlei, o parte pentru voievod.
Hârtie, cerneală neagră, filigran, lb. maghiară, pecete domnească aplicată, semnătura domnitorului cu litere chirilice.
SJAN Cluj, fond Primăria oraşului Bistriţa, nr. 6477
11. 1600, ianuarie 11
Scrisoarea Domnitorului Mihai Viteazul prin care porunceşte oraşului Bistriţa să procure şi să trimită „degrabă“ la Alba Iulia, pentru bucătărie, 200 de găini, 100 de gâşte, 6 găleţi de unt curat, preţul acestora urmând să fie scăzut din impozit.
Hârtie, cerneală neagră, filigran, lb. maghiară, pecete inelară timbrată, căzută, semnătura domnitorului cu litere chirilice.
SJAN Cluj, fond Primăria oraşului Bistriţa, nr. 6440
12. 1653, noiembrie 26
Scrisoarea domnului Moldovei, Gheorghe Ştefan, adresată lui Ioan Kemeny, principele Transilvaniei, prin care îi aduce la cunoştiinţă o eventuală plecare a tătarilor aflaţi în Polonia.
Hârtie, cerneală neagră, filigran, lb. maghiară, pecete inelarăîn ceară roşie, semnătura domnului cu litere chirilice.
SJAN Bistriţa-Năsăud, Fondul Iulian Marţian, nr. 145, d. 5.
13. 1848, martie
Circulară emisă la Blaj prin care se solicită liniştirea populaţiei şi ascultarea faţă de legi.
SJAN Bistriţa-Năsăud, Fondul Vicariatul Rodnei, registrul nr. 1561
14. 11.08.1849
Înştiinţarea guvernatorului Transilvaniei Ludovic Wohlgemuth privind dezarmarea la nivelul Transilvaniei;
SJAN Bistriţa-Năsăud, Fondul Iulian Marţian, nr. 15, f. 15
15. 11.08.1849
Prochemăciune către locuitorii Transilvaniei privind numirea lui Ludovic Wohlgemuth – guvernator al Transilvaniei;
SJAN Bistriţa-Năsăud, Fondul Iulian Marţian, nr. 15, f. 20,
16. 1858
Constituţiunea Principatelor unite Moldova şi România în urmarea Tratatului de stat din 19 August 1858;
SJAN Bistriţa-Năsăud, Fondul Ioachim Mureşan, nr. 152
17. 1859
Cartea omagială a junimii moldo-valahe din Viena, dăruită domnitorului Al. I Cuza;
SJAN Bistriţa-Năsăud, Fondul Ioachim Mureşan, nr. 83
18. 1878
Resbelu Orientalu Ilustratu, volum dedicat Războiului de Independenţă, editat de către profesorii năsăudeni, A.P. Allessi şi Massim Pop, 1878.
SJAN Bistriţa- Năsăud, Biblioteca documentară
19. 1918
Proces-verbal al adunării Cercului electoral Năsăud privind alegerea celor 5 delegaţi care să participe la Adunarea de la Alba Iulia;
SJAN Bistriţa-Năsăud, Fondul Dumitru Nacu, nr. 15/3
20. 1940
Liste cu membrii voluntari din localitatea Bistriţa care au făcut parte din legiunile române în timpul Primului Război Mondial;
SJAN Bistriţa-Năsăud, Fondul Prefectura Judeţului Năsăud, nr.74
21. 1940
Liste cu membrii voluntari din judeţul Năsăud care au făcut parte din legiunile române în timpul Primului Război Mondial;
SJAN Bistriţa-Năsăud, Fondul, Dumitru Nacu nr. 15/1.
VEZI ȘI:
„Primatul” despre atestarea documentară a orașului – inclusiv prin descrierea structuri unui asemena act – a fost „sesizat” în anul 1996 dar…evident, a fost „obnubilat” de-a lungul timpului. Verzi „Răsunetul” și „Pasaj” din acele vremuri!
Rectificare. Anul corect: 1994!
In cadrul expoziției ”700 de ani de istorie locală în documente unicat”, un loc aparte ocupă corespondenta din anii1599-1600 a domnitorului Mihai Viteazul cu oficialii Bistritei , prin care acesta solicita mesteri, provizii sau munitii. Aceasta sugerează bunele relatii ale lui Mihai Viteazul cu bistritenii.Trebuie mentionat faptul că într-un document din 6 iulie 1600, Mihai Viteazul folosea titulatura de: „Domn al Țării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei”. Ulterior acestei date, este un mesaj al lui Mihai Viteazul către magistratul Bistritei prin care cerea să fie trimisi 8 delegati din partea orasului la Dieta de la Alba Iulia din 20 iulie 1600. Prin urmare, bistritenii au fost participanti activi nu doar la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, ci si la prima unire a țărilor române sub Mihai Vodă Viteazul la 1600.