Sănătate

Avem izvoare cu apă minerală, n-avem interes să o valorificăm

Lipsa unor investitori în domeniu face ca apa minerală din judeţul Bistriţa-Năsăud să se piardă. Pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud se află peste o sută de izvoare minerale sulfuroase şi carbogazoase.

Ultimele realizează  un debit total de 294.000 litri de apă minerală în 24 de ore, apă care curge anapoda de cele mai multe ori. În condiţiile în care judeţul are mai puţin de 300.000 de locuitori, fiecare ar putea bea un litru de apă minerală pe zi. 

Apele minerale pot fi regăsite în 52 de localităţi. La Fiad, în zona submontană a Ţibleşului, se găseşte „Izvorul Mesteacănului” cu un debit foarte mare de peste 25.000 de litri în 24 de ore, cu apă bicarbonată, clorurată, sodică cu efecte benefice în tratarea bolilor de nutriţie, diabetului şi gutei.

La numai 8 km de Fiad, în localitatea Romuli, se află un izvor cu un debit de 3000 liri în 24 de ore. La Parva, spre exemplu, la circa 50 m de şcoală se află „Izvorul Carpatia” care are un debit de 7000 litri/zi. Apa izvorului, recomandată în diverse afecţiuni ale aparatului digestiv, a fost exportată în perioada interbelică în SUA, Franţa, Italia şi Norvegia sub numele de „Carpatia”. De atunci însă, ea a rămas un simplu reper pentru localnici şi lăsată să curgă pe Apa Sâmbetei.

Apele minerale de la Rodna au fost utilizate în secolele XVIII şI XIX în cura internă şi externă sub formă de băi carbogazoase. Deşi nu existau amenajări în acest scop, cei dornici îşi duceau apa acasă unde o încălzeau în căzi de lemn cu pietre înfierbântate. Şi aici se află un izvor mineral, în „Fântâna de la Brazi” , dar ca şi celelalte e lăsat în voia întâmplării.

Foto: amfostacolo.ro

 

Adaugă comentariu

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.