Învăţături pentru directorii de şcoli: Ţineţi pasul cu tehnologia, formaţi oameni talentaţi şi de caracter

Elevii ştiu, adesea, mai multe despre tehnologie decât profesorii, însă în România, copiii percep informatica la nivel de jocuri. Fără supravegherea adulţilor, tehnologia duce la lucruri distructive, de aceea nu e permis profesorilor să nu fie la curent cu evoluţia tehnicii, le-a spus directorilor de şcoli din judeţ conf. univ. dr.  Sebastian Văduva de la Universitatea „Emanuel” din Oradea, doctor în economie şi specialist în antreprenoriat, inclusiv educaţional.

„Mă doare faptul că elevul, de multe ori, ştie mai multe despre tehnologie decât profesorul. Se uită cu un aer de şmecherie la profesor şi îl întreabă ce soft să îi download-eze. Nu ne e permis să nu ţinem pasul. Avem o responsabilitate profesională şi morală să ştim ce se întâmplă. Nu avem voie să abdicăm. Pentru că marele pericol pe care îl avem la ora actuală în România este acela că elevii noştri, copiii noştri percep informatica doar la nivelul de jocuri. Ei nu ştiu să o folosească ca şi un instrument de comerţ, de cercetare. Teoretic, poţi accesa oricine bibliotecă de pe faţa pământului. Practic câţi o fac? Practic sunt pe Facebook toată ziua, se joacă tot felul de jocuri şi sunt pe chat. Cei mai mulţi dintre ei întrebuinţează tehnologia pentru lucruri negative, să-şi bată joc unul de celălalt. Sunt deja în SUA alarmante problemele în care unii îşi fac poze altora în tot felul de ipostaze şi apoi le pun pe youtube, pe tot felul de site-uri şi apar cazuri de suicid. Fete mai prostuţe care se lasă pozate în diferite ipostaze, pozele devin publice, iar singura lor opţiune, cred ele, este să îşi ia viaţa. Din păcate, fără supravegherea adulţilor, tehnologia duce la lucruri distructive. De aceea, nu e voie ca noi să nu fim la curent”, a spus Văduva.

Potrivit acestuia, tehnologia este ceea ce determină absolut totul. „Noi, ca şi dascăli, vedem elevul care stă pe telefonul mobil toată ziua, copii care nu se mai pot concentra mai mult de 20-30 de minute fiindcă au acea nevoie, ca şi un dependent de droguri, de tehnologie. Pe de altă parte, tehnologia face ravagii la nivel global inclusiv în învăţământ. Orice instituţie de învăţământ va fi afectată de tehnologie în următorii 25-30 de ani. Iniţial, internetul a fost doar un locţiitor al telefonului, dar încetul cu încetul, adevărul e că internetul transformă totul. Suntem doar la început. În următorii 25-30 de ani vom vedea nişte transformări inimaginabile în ce înseamnă costuri reduse, accesibilitate”, a adăugat el.

Sebastian Văduva le-a mai spus directorilor de şcoli că provocarea secolului XXI este să creeze oamenii talentaţi. „Astăzi nu mai putem vorbi de o societate socialistă sau capitalistă, ci despre o societate talentalistă. Talentul uman este moneda numărul unu. Pe de-o parte avem o creştere masivă de oameni care au nevoie să fie integraţi în societate, iar pe cealaltă parte ni se spune că nu avem suficient de mulţi oameni talentaţi. Firmele se confruntă cu această problemă: pe de-o parte văd şomajul, de cealaltă parte nu găsesc oameni talentaţi. Şi asta e provocarea secolului XXI: cum putem să creăm aceşti oameni talentaţi?”, a spus Sebastian Văduva.

„În vechea paradigmă, noi, ca dascăli, am produs oameni ascultători care să facă ceea ce îi spunem. Ştiţi ce înseamnă om talentat în secolul XXI? Om proactiv. Cererea numărul unu din partea angajatorilor este să le recomand un student la care să nu trebiască să i se spună ce să facă, să aibă lumină proprie, să ştie. Dacă trebuie să îţi spun eu ce să faci, nu eşti om talentat. Acum vine provocarea la noi. Cum pregătim, ce curriculă să avem ca să creăm un elev proactiv, să aibă lumină proprie, iniţiativă?”, a spus Văduva.

Potrivit acestuia, învăţământul românesc din 2017 este ceea ce erau ABC-urile în anii 90. „Atunci ele erau marii jupâni. Credeau că împărăţia lor nu se va clătina niciodată. Pe toţi i-au închis supermarketurile occidentale care au venit cu logistică, cu profesionalism, etc. Occidentalii stau şi salivează la piaţa românească de învăţământ şi abia aşteaptă să intre. Cu ajutorul tehnologiei se fac nişte lucruri incredibile care au ca şi scop înlocuirea sistemului tradiţional”.

Conform statisticilor prezentate de conferenţiarul universitar, peste un miliard de tineri vor intra pe piaţa muncii globală şi doar 40% dintre ei vor munci în locuri de muncă ce există azi. Restul vor munci în slujbe pe care omenirea încă nu le-a inventat.

Ca urmare, şcoala trebuie să formeze oameni cu abilităţi care să le permită ca să poată concura la nivel global: de lecturare, numerice, ştiinţa naturii, abilităţi şi cunoştinţe în informatice.

De asemenea, a adăugat el sunt foarte importante cunoştinţele economice. „Sunt oameni care spun că primesc un salariu în Italia de 1000 de euro, dar nu ştie cât are de plătit chirie, cât costă mâncarea, cum o să fie când are de împărţit apartamentul cu zece oameni. Cu câţi bani va rămâne? Din cauza faptului că noi nu avem o educaţie rudimentar economică. Oamenii fac tot felul de greşeli. Iau credite în franci elveţieni fiindcă nu înţeleg lucrul acesta”, a explicat el.

Şi cultura actualei generaţii este una deficitară. „Nu ştiu de ce cultura e complet sacrificată. Nu ştiu de ce nimeni nu mai vorbeşte de artă, de muzică. Am ajuns în capitalism şi se face mai puţină cultură decât în comunism.  Noi spuneam că vrem cultură, vrem libertate şi ceea ce avem sunt nişte kitsch-uri şi nişte oameni de care ne e ruşine că sunt cetăţeni. Nu avem instrumentele necesare pentru a-i educa într-un spirit civic, de bun simţ, de şapte ani de acasă”, a declarat el.

Potrivit lui Sebastian Văduva, generaţia actuală mai are nevoie şi de gândire structurată, de creativitate, de abilităţi de comunicare, de colaborare.

„Problema numărul unu a managerilor români este că nu ştiu sintetiza. Vor să stăm la discuţii de trei ore să povestească. Poţi să spui pe o pagină, în trei minute, ce ai de spus? Nu poate. Iar lumea are nevoie de gândire structurată. Creativitatea e la fel de importantă. Câţi aveţi cursuri de creativitate? Alte abilităţi sunt cele de comunicare, de colaborare. Cum îi vom pune pe aceşti oameni să lucreze împreună, în firme, în echipe? Avem un absolvent al universităţii noastre care are 72 de angajaţi din 32 de ţări. El stă în Oradea. Gândiţi-vă cum relaţionează cu ei. Am uitat să vă spun că el câştigă 7000 de USD pe lună. Acestea sunt oportunităţile, dar şi provocările”, a adăugat el.

Nu în ultimul rând sunt importante trăsăturile de caracter. „Din ce am citit şi experimentat eu, competenţa fără caracter duce la dezastru. Întrebarea pe care ne-o punem este dacă e slujba noastră, a profesorilor, sau a familiei, a Bisericii, a comunităţii? Ba da, ar fi. Spun ce le spunea Napoleon soldaţilor săi: Franţa vă datorează mult, dar vă poate da puţin. Ar fi frumos să avem. Realitatea este că mulţi dintre copiii noştri sunt crescuţi de bunici, de mătuşi. Ca urmare, cred că este responsabilitatea noastră”, a adăugat Sebastian Văduva, care i-a îndemnat pe directori să acceseze un program internaţional de formarea caracterului în şcoală, mai precis pe formarea a 50 de trăsături de caracter.

Printre acestea se numără: hărnicia, conştiinciozitatea, creativitatea, compasiune, generozitate, bunătate, curaj, înţelepciune, răbdare, perseverenţă, conducere, entuziasm, lucrurile care sunt „răsplătite de viaţă”.

Conf. univ. dr.  Sebastian Văduva s-a născut în România, iar la 12 ani a emigrat în SUA. În 2005 s-a întors în ţară după ce în SUA a avut prima firmă la numai 17 ani. Iniţial, nici nu a avut de gând să termine liceul fiindcă la vârsta aceea câştiga 2000-3000 de USD pe săptămână, însă familia l-a îndemnat să continue şcoala. Aşa se face că, în prezent, are două doctorate. În America a lansat 10 companii, iar în România tot atâtea fiind interesat de start-up în special în domeniul învăţământului.  La 22 de ani a intrat şi în învăţământ, fiind cel mai tânăr profesor de la o universitate americană cu 26.000 de studenţi, apoi a fost director de programe masterale în Republica Moldova, la Chişinău. La Universitatea „Emanuel” din Oradea a fost decan, director, este conferenţiar, dar a îndeplinit şi diferite funcţii administrative.

Sebastian Văduva a susţinut în faţa directorilor de şcoli din Bistriţa-Năsăud conferinţa „Provocări globale în învăţământ şi metode de bune practici în managementul academic românesc” la invitaţia Asociaţiei Moralia, a Asociaţiei Patronale a Antreprenorilor (APA) Bistriţa-Năsăud, prezidată de Cristina Toadere, şi la iniţiativa omului de afaceri Nelu Bălan.