Instituția Prefectului Bistrița-Năsăud, Asociația ”22 Decembrie” Bistrița și Brigada 81 Mecanizată ”General Grigore Bălan” organizează o serie de ceremonii publice cu ocazia Zilei Memoriei Victimelor Comunismului în România (21 decembrie) și a Zilei Victoriei Revoluției Române și a Libertății (22 decembrie).
Ceremoniile se vor desfășura după următorul program:
Sâmbătă 21 decembrie
Ora 10.00: Ceremonie publică la Monumentul Comemorării Victimelor Comunismului din Bistrița (în fața blocului Lamă): acordarea onorului militar, salutul Drapelului de Luptă, intonarea Imnului Național al României, oficierea serviciului religios, alocuțiuni, depunere de coroană, defilarea gărzii de onoare
Ora 12.00: Ceremonie publică la mormântul Eroului Martir Sabău Ioan (Brăteni)
Duminică 22 decembrie
Ora 13.00: Depunere de coroană la Troița Eroilor Revoluției și jerbe de flori la mormintele Eroilor Martiri (Cimitirul Municipal Bistrița)
Ora 14.00: Ceremonie publică de dezvelire a Monumentului Revoluției și a Plăcii Comemorative în Piața Petru Rareș din Bistrița: acordarea onorului militar, salutul Drapelului de Luptă, intonarea Imnului Național al României, oficierea serviciului religios, alocuțiuni, depunere de coroană, defilarea gărzii de onoare
Ora 14.40: Adunare comemorativă cu membrii Asociației ”22 Decembrie” Bistrița, în sala mare de ședințe a Palatului Administrativ.
Tot duminică 22 decembrie, la 30 de ani de la Revoluție, Asociația Bistrița Civică va organiza un marș comemorativ care va reconstitui traseul urmat în 1989 de cei care s-au solidarizat cu revoluționarii de la Timișoara, București, Cluj, Sibiu sau Brașov. Marșul pornește la ora 8.00 de la Fabrica Mecanică și va continua pe traseul: Str. Industriei, Str. Tărpiului, Drumul Cetății, Drumul Sigmirului, Str. Libertății, B-dul Independenței, Str. Gheorghe Șincai, Piața Centrală, Str. Liviu Rebreanu, B-dul G-ral Grigore Bălan, Str. Năsăudului, Str. Andrei Mureșanu, B-dul Decebal, Str. Ursului, B-dul Republicii, Piața Petru Rareș.
Bistriţa s-a numărat printre ultimele oraşe în care Nicolae şi Elena Ceauşescu au efectuat vizite de lucru în 1989. În 16 octombrie, cei doi au participat la un miting popular care a avut loc în faţa Comitetului Judeţean de Partid. În 22 decembrie, la Bistriţa, coloane de muncitori din zona industrială au mărşăluit până în faţa actualului Palat Administrativ, unde s-au strâns mii de oameni. Liderii demonstranţilor au urcat în balcon şi au adresat mesaje mulţimii strânse în stradă. Din fericire, la Bistriţa nu s-a tras şi nu au existat victime. Au murit însă bistriţeni în alte oraşe, unde manifestaţiile au fost înăbuşite în sânge. Tinerii Cristian Remus Bucur şi Ioan Sabău şi-au pierdut viaţa în timpul confruntărilor dintre forţele de represiune şi manifestanţi, primul la Bucureşti, unde era student al Academiei Tehnice Militare, cel de-al doilea la Cluj-Napoca, unde urma facultatea.
Bistrițeni!Vă invităm să vă alăturați inițiativei Asociației Bistrița Civică și să participați la marșul comemorativ!
Eroii Revoluției din Decembrie 1989 merită onorul și recunoștința noastră!
Bistrițeni! Au fost doi tineri din Bistrița- Năsăud care au participat cu adevărat la revoluție, CRISTIAN REMUS BUCUR si IOAN SABĂU,care nu au mormîntul în Bistrița ,dar a căror memorie uităm să o cinstim.Noi după 30 de ani avem în frunte tot foștii comuniști,securiști și profitori ai vechiului regim.Am văzut și ieri la Parlament ,ședința festivă era condusă de o stafie a vechiului regim ,membru PCR și al serviciilor secrete încă din 1967,adică Meleșcanu .La Bistrița la fel,nu le mai dau numele că-i știți d-voastră.
PĂREREA MEA !
Revoluția de atunci a fost furată de neo comuniști și de securiști care au dus țara pe marginea prăpastiei și au deturnat sensul ei în lovitură de stat
Cei care au decis anul trecut ca TROIȚA din fata Prefecturii – simbolului Revoluției din 22 Decembrie 1989 la Bistrita , sa fie mutata in Cimitirul de pe strada Tarpiului, au facut o mare prostie. In primul rând, pe troiță apărea inscriptionat textul: „Ridicată în memoria martirilor Revoluției Române din Decembrie 1989”, ceea ce reprezinta un argument explicativ ca la Bistrita revolutia a avut loc pe esplanada din fata fostului sediu PCR din Piata Petru Rares si nu in Cimitirul Municipal.
Prin urmare tocmai TROIȚA era singurul monument din Piața Petru Rareș care are legatura cu istoria locului. Acolo s-au adunat in 22 decembrie 1989, peste 10.000 de bistriteni, sub balconul de unde cu 2 luni inainte Ceausescu vorbea la ultimul miting de la Bistrita. Pe de alta parte, afirmatia prefectului Frent cum că Piața Petru Rareș nu era un loc potrivit pentru troiță este o tâmpenie, dat fiind faptul ca prin definitie, troita este un monument din piatra sau lemn in forma de cruce inchinat divinitatii in semn de recunostinta pentru implinirea unui deziderat major. Troita reprezinta unitatea celor trei ipostaze ale divinitatii : Tatal, Fiul si Duhul Sfant, fiind asezata de regula in locuri legate de un eveniment sau la rascruce de drumuri. Prin urmare, troita nu este un monument funerar . Din contra, in caz concret, ea marcheaza locul unde a avut loc evenimentul Revolutiei Romane din 1989 la Bistrita, simbolizand in mod figurativ si o rascruce de drumuri, marcand momentul cand Romania a parasit „drumul comunismului” , inscriindu-se definitiv pe „drumul democratiei”. Daca s-ar pune problema schimbarii numelui pietei, ea ar trebui sa se numeasca Piata Revoluției. De aceea, TROIȚA trebuie să fie adusă înapoi, în Piața Petru Rareș. Nici un alt monument nu poate fi mai reprezentativ.
Mai degraba ar trebui mutate celelalte obiecte amplasate aiurea in Piata Petru Rares, si care nu au nici o legatura cu istoria locului, fiind amplasate acolo inghesuit si fara nici o logica, dând pietei un aspect de bazar oriental. Ar trebui inceput cu mutarea statuii lui Petru Rares acolo unde a fost ridicat initial bustul domnitorului moldovean.
Apoi trebuie mutat monumentul in forma de SULA din părculetul de langa PPREFECTURA fiindca , vorba aceea : ce are sula cu prefectura?
Sula de la Prefectura este ridicata in cinstea lu Rabinul.
O solutie ratională pentru a marca în mod corespunzător împlinirea a 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989 , este schimbarea denumirii Pieței Petru Rareș având in vedere că această piată este este singurul loc din Bistrita ce are legatură cu evenimentul concret al Revolutiei Române din decembrie 1989. Această schimbare de denumire ar conferi cea mai bună personalizare a pietei care in prezent este plină de „obiecte de for public” ce nu au nici o legătură cu istoria locului.
De aceea, Asociația Bistrița Civică ar putea sustine in continuare initiativa consilierilor Partidului Ecologist Român (PER) care au formulat și depus un proiect de Hotărâre in sedinta Consiliului Local din 12 decembrie 2019, prin care cereau ca Piata Petru Rares sa fie redenumită Piata Libertătii . Acest proiect nici măcar nu a fost trecută pe ordinea de zi de către majoritatea PSD-istă. Totusi, daca s-ar pune problema schimbarii numelui pietei Petru Rares din Bistrita, aceasta ar trebui sa se numeasca „Piata Revolutiei” sau „Piata 22 Decembrie”, având in vedere că orasul Bistrita mai are o stradă cu numele „Libertătii”.
La 30 de ani de la revolutie, orasul Bistrita are nevoie si de o reformă morală deoarece a rămas incremenit in trecutul comunist. Nu doar pentru Piata Petru Rares trebuie găsită o denumire in concordantă cu adevărul istoric al revolutiei din Decembrie, 1989. La 101 ani de la Marea Unire din 1918, este cazul ca in Bistrita să se revină la denumirile din perioada interbelică pentru bulevardul Republicii si pentru Piata Centrala . Dupa cum se stie, in perioada interbelica la Bistrita bulevardul Republicii purta numele Regina Maria, iar Piata Centrala se numea Regele Ferdinand (Intregitorul).
De altfel, Clubul monarhistilor bistriteni a propus in repetate rânduri, revenirea la denumirea interbelică a bulevardului Republicii si a Pietei Centrale, din păcate fără nici un rezultat până in prezent.
Vezi:https://www.timponline.ro/monarhistii-bistriteni-bd-republicii-sa-se-numeasca-regina-maria-piata-centrala-piata-regele-ferdinand/