Activităţi speologice, ştiinţifice şi ecoturistice în Peştera Tăuşoare

Prin publicarea în Monitorul Oficial, acest act normativ, care reglementează activităţile din arealul protejat al peşterii şi suprateranul ei, devine funcţional şi obligatoriu.

Regulamentul ariei protejate are în vedere aplicarea normelor de comportament speologic în raport cu sistemul cavernicol protejat. El reglementează tipul de activităţi permise în peşteră, care sunt de natură explorativ-speologică, ştiinţifică şi ecoturistică. Sunt stabilite cu rigurozitate traseele accesate în timpul vizitelor, ca şi regimul de restricţii pe galeriile care adăpostesc coloniile de chiroptere pe perioada hibernării acestora. Pe lângă acestea, regulamentul stabileşte regimul deşeurilor, al prelevării de probe în vederea unor activităţi ştiinţifice, planul de tarifare şi regimul sancţiunilor.

Pentru suprafaţa de deasupra peşterii, care face parte din aria de protecţie supraterană instituită de lege, Regulamentul aprobat se referă la regimul suprafeţelor silvice, foarte importante în vederea conservării ecosistemului din cavernament.

Regulamentul ariei protejate urmează a fi actualizat în funcţie de analiza datelor ştiinţifice obţinute în urma implementării proiectului „Sistem de management eficient al sitului de importanţă comunitară şi ariei de interes naţional Peştera Tăuşoare”, proiect demarat de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, în parteneriat cu Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud. În cadrul acestui proiect vor fi efectuate studii ştiinţifice complexe pentru determinarea mediului fizic şi biotic din peşteră şi din suprateranul acesteia. Datele obţinute vor permite elaborarea Planului de Management al acestui sit şi vor duce la modificarea sau adăugirea actualului Regulament de funcţionare.

”Scopul principal al acestor demersuri rămâne elaborarea şi aplicarea măsurilor necesare în vederea protecţiei peşterii, a elementelor de ocurenţă rară de natură minerală şi geomorfologică, dar în special al populaţiilor de chiroptere şi a faunei cavernicole troglofile şi troglobionte. Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor reprezintă habitatul de hibernare a cel puţin patru specii de lilieci, dar şi spaţiul de exprimarea a unor alte  importante elemente de interes ştiinţific”, informează într-un comunicat managerul Muzeului Judeţean, Alexandru Gavrilaş, şi custodele peşterii, Crin Triandafil Theodorescu.

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud implementează proiectul ”Sistem de management eficient al sitului de importanţă comunitară şi ariei protejate de interes naţional Peştera Tăuşoare”, în valoare de 1.029.824 de euro, bani europeni. Scopul proiectului este de realizare a unui cadru de management eficient al sitului de importanţă comunitară şi ariei protejate de interes naţional Peştera Tăuşoare, în vederea conservării biodiversităţii, a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică existente în areal. Proiectul prevede reabilitatea infrastructurii de acces în peşteră, cartarea şi realizarea de studii geologice, geomorfice, de climă şi hidrografie. Proiectul pune un accent ridicat pe conştientizarea importanţei ariei protejate şi a biodiversităţii acesteia pentru comunitatea locală şi ştiinţifică.

Peştera Tăuşoare are statut de arie protejată din anul 2007 şi este totodată rezervaţie ştiinţifică datorită multitudinii elementelor cu ocurenţă rară în peşterile României sau cu caracter de unicat, care necesită măsuri de protecţie şi conservare deosebite. În Peştera Tăuşoare se găsesc minerale de gips, numite anthodite sau flori de gips, aici aflându-se cea mai mare concentrare de formaţiuni de gips din peşterile ţării. A fost identificată prezenţa mineralului ”Mirabilit”, unic în peşterile din România şi găsit doar în câteva peşteri din lume, dar şi a ”Bilelor de Tăuşoare”, sfere de calcar care reprezintă un fenomen unic în peşterile lumii. Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor este singura din Carpaţii Orientali în care au fost găsite fosile de faună glaciară din specia ”urs de peşteră”. Până în acest moment au fost identificate patru specii de lilieci care îşi au habitatul în peşteră: liliacul mic cu potcoavă, liliacul comun, liliacul comun mic şi liliacul cărămiziu.

Peştera Tăuşoare (Izvorul Tăuşoarelor) ascunde o succesiune de galerii care se întind pe aproape 17.000 de metri. Este peştera cu cea mai mare lungime a galeriilor din Carpaţii Orientali. Într-o sală aflată la peste 4 kilometri şi jumătate distanţă de intrarea în peşteră se află o cascadă de 15 metri înălţime. În peşteră sunt trei sute de metri de galerii active, străbătute de râuri subterane.