Bistrița, Oraș Creativ UNESCO. Lazany: Este o deschidere către viitor

Bistrița a intrat oficial în Rețeaua Orașelor Creative UNESCO, în domeniul arhitecturii, o recunoaștere internațională pe care administrația locală vrea să o transforme într-un punct de plecare pentru dezvoltarea pe termen lung a orașului.

Evenimentul a marcat și redeschiderea pentru public a Turnului Dogarilor, parte a Cetății Medievale Bistrița, după amplul proces de restaurare și reabilitare realizat în cadrul programului ”România Atractivă – Ruta Cetăților”, proiect finanțat prin PNRR.

La inaugurare au participat: Gabriel Lazany – primarul municipiului Bistriţa, Andreas Hartig – preot paroh al Bisericii Evanghelice CA Bistriţa, Simion Pop – coordonatorul programului UNESCO, arh. Ștefan Bâlici – Președinte OAR  România, Sorin Radu – Rector Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, Caroline Fernolend – președintele Fundația Mihai Eminescu Trust, Arh. Claudiu Salanţă – Preşedinte OAR Transilvania. Dintre invitaţii la eveniment şi membri ai Consiliului Consultativ: Valer Simion Cosma – cercetător şi manager cultural, director Biblioteca Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, arh. Adriana Măgeruşan – lector universitar Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Elena Căutiș – cercetător în managementul patrimoniului, arh. Eugen Vaida – președinte Asociația Monumentum Sibiu.

2025 a fost primul an în care Arhitectura a fost introdusă ca domeniu distinct în Rețeaua Orașelor Creative UNESCO, Bistrița numărându-se astfel printre orașele care deschid acest nou capitol la nivel internațional.

Primarul Gabriel Lazany a declarat, cu prilejul redeschiderii Turnului Dogarilor, că statutul UNESCO nu trebuie să rămână doar ”o etichetă frumoasă”, ci trebuie să contribuie la construirea unei viziuni coerente pentru viitorul Bistriței, în care patrimoniul, arhitectura, cultura, turismul și economia să devină resurse pentru dezvoltare.

Primarul a vorbit despre viitorul orașului, rolul patrimoniului și oportunitățile oferite de includerea Bistriței în Rețeaua Orașelor Creative UNESCO. Edilul a subliniat că recunoașterea internațională obținută de Bistrița nu trebuie să rămână doar o distincție simbolică.

”UNESCO nu este și nu trebuie să devină doar o etichetă frumoasă pe care să o așezăm lângă numele Bistriței. Adevărata valoare a acestei recunoașteri este ceea ce putem construi pornind de la ea. Este o deschidere către viitor”, a declarat Gabriel Lazany.

Potrivit primarului, Bistrița are nevoie de o viziune coerentă de dezvoltare pe termen mediu și lung, care să răspundă întrebărilor despre modul în care orașul ar trebui să arate peste 10, 20 sau 30 de ani.

”Am avut proiecte, am avut investiții, am avut intervenții importante în diferite zone ale orașului. Dar avem nevoie de ceva care să le lege între ele. Avem nevoie să știm foarte clar încotro mergem”, a spus Lazany.

Primarul consideră că Programul Bistrița – Oraș Creativ UNESCO poate reprezenta cadrul pentru construirea acestei strategii. Viziunea asupra dezvoltării orașului, a arătat acesta, trebuie să depășească strict zona arhitecturii și să includă patrimoniul, cultura, turismul, economia, educația și componenta socială.

”Patrimoniul poate fi o resursă pentru prezent și viitor”

Unul dintre mesajele centrale ale discursului a fost legat de transformarea patrimoniului într-o resursă de dezvoltare.

”Avem un patrimoniu extraordinar. Dar nu este suficient doar să spunem că îl avem. Trebuie să învățăm să-l folosim inteligent. De aceea cred că Bistrița trebuie să construiască nu numai o cultură a patrimoniului, ci o adevărată economie a patrimoniului”, a afirmat primarul.

Gabriel Lazany a explicat că în jurul patrimoniului pot fi dezvoltate competențe, profesii și activități economice, prin implicarea arhitecților, restauratorilor, meșterilor, specialiștilor și antreprenorilor în proiecte de conservare și punere în valoare a clădirilor și spațiilor istorice.

”Patrimoniul nu trebuie privit doar ca o responsabilitate pe care o avem față de trecut. Poate fi o resursă pentru prezent și pentru viitor. Poate genera activitate economică, poate crea locuri de muncă, poate susține antreprenoriatul, poate atrage vizitatori și investiții”, a declarat acesta.

Totodată, primarul a arătat că apartenența la Rețeaua Orașelor Creative UNESCO oferă Bistriței posibilitatea de a învăța din experiența altor comunități și de a dezvolta parteneriate și schimburi de experiență la nivel internațional.

Turnul Dogarilor, mai mult decât un obiectiv turistic

Redeschiderea Turnului Dogarilor reprezintă, în opinia primarului, un prim exemplu concret al modului în care administrația locală își propune să pună în valoare patrimoniul.

”Astăzi nu inaugurăm doar o clădire restaurată. Astăzi redăm Bistriței unul dintre monumentele sale emblematice și, mai ales, îl readucem în viața orașului”, a spus Gabriel Lazany.

Edilul a subliniat că restaurarea unei clădiri nu este suficientă dacă aceasta nu devine parte activă a vieții comunității.

”Un monument trăiește cu adevărat atunci când oamenii se întorc în el și în jurul lui. De aceea Turnul Dogarilor nu va fi doar un obiectiv pe care îl deschidem pentru vizitare. Vrem să devină unul dintre punctele vii ale centrului istoric al Bistriței”, a precizat primarul.

Potrivit acestuia, Turnul Dogarilor ar trebui să funcționeze, pe viitor, ca ”monument și muzeu viu, galerie și scenă”, găzduind activități culturale, expoziții, întâlniri, proiecte educaționale, dezbateri și evenimente artistice.

Prima demonstrație a acestei direcții a fost inaugurarea unei expoziții de New Media Art în monumentul medieval, eveniment prin care, spune primarul, sunt aduse împreună patrimoniul și creativitatea contemporană.

”Să nu avem doar monumente restaurate, ci monumente vii”

Gabriel Lazany a vorbit și despre dorința ca patrimoniul Bistriței să fie pus în valoare prin evenimente care să atragă oamenii în centrul istoric. În acest context, el a menționat activitățile organizate în cadrul ”Poveștii Vinului pe Pasajele Bistriței” (28-30 august), cu muzică, expoziții, tururi, ateliere, meșteșuguri, gastronomie și întâlniri.

”Asta înseamnă pentru mine să dai viață patrimoniului. Să nu-l transformi într-un decor frumos, dar gol. Să creezi motive pentru ca oamenii să vină în centrul istoric, să petreacă timp aici, să descopere aceste spații, să le înțeleagă povestea și să se atașeze de ele”, a declarat primarul.

Obiectivul administrației este ca modelul aplicat în cazul Turnului Dogarilor să fie extins treptat și asupra celorlalte obiective de patrimoniu ale orașului.

”Îmi doresc ca același lucru să se întâmple treptat cu întreg patrimoniul Bistriței și să nu avem doar monumente restaurate, să avem monumente vii. Pentru că un oraș istoric nu trebuie să aleagă între trecut și viitor, trebuie să știe să îi aducă împreună”, a transmis Gabriel Lazany.

La finalul discursului, primarul a afirmat că recunoașterea UNESCO reprezintă o oportunitate pe care Bistrița trebuie să o transforme într-un proiect de dezvoltare pe termen lung.

”Mi-aș dori ca peste 10 sau 20 de ani, atunci când vom privi în urmă, să nu spunem doar că 2025 a fost anul în care Bistrița a primit titlul de Oraș Creativ UNESCO. Mi-aș dori să putem spune că acesta a fost momentul în care Bistrița a început să-și construiască în mod coerent și asumat viitorul”, a concluzionat primarul municipiului Bistrița.

Pr. Andreas Hartig: ”Patrimoniul nu este doar o moștenire a trecutului, ci și o responsabilitate față de viitor”

Preotul paroh al Bisericii Evanghelice din Bistrița, Andreas Hartig, a amintit că Turnul Dogarilor a fost donat de Parohia Evanghelică în anul 2023, fără pretenții financiare.

”Mă bucur că, trei ani mai târziu, un timp record, aș spune, pentru țara noastră, îl vedem renăscut, pus într-o nouă lumină, inclus în circuitul turistic și redat comunității bistrițene. Așa cum este firesc. (…) Patrimoniul nu este doar o moștenire a trecutului, ci și o responsabilitate față de viitor”, a subliniat acesta.

În opinia sa, protejarea clădirilor și monumentelor lăsate de înaintași poate contribui la transformarea Bistriței într-un oraș mai atractiv pentru familii, tineri și vârstnici, investitori și turiști.

Simion Pop: ”Vom avea mai multă vizibilitate internațională pentru Bistrița”

Coordonatorul local al programului UNESCO, Simion Pop, a explicat că statutul de Oraș Creativ UNESCO face parte dintr-un program diferit de cel asociat în mod tradițional cu siturile UNESCO și patrimoniul material. Rețeaua Orașelor Creative UNESCO a fost lansată în 2004 și reunește în prezent aproximativ 440-450 de orașe din întreaga lume, organizate în mai multe domenii creative. Bistrița a fost inclusă în rețea în domeniul arhitecturii, domeniu care a apărut în structura rețelei UNESCO după reorganizarea zonei dedicate designului.

”Cred că asta a fost șansa noastră. Probabil că o aplicație la rețeaua de design era mai complicată pentru un oraș ca Bistrița. Dar, pentru că orașul Bistrița e foarte stratificat, arhitectural vorbind, am avut șansa să prezentăm, să construim totul în jurul patrimoniului. Și de fapt de aici începe povestea”, a explicat Simion Pop.

Una dintre primele direcții asumate prin noul program este constituirea unei comunități interdisciplinare de specialiști care să contribuie la dezvoltarea orașului.

”Primul lucru pe care ne dorim cu acest Program UNESCO la Bistrița este să construim o comunitate de profesioniști interdisciplinară, pe care să-i atragem să se ocupe cu grijă și cu atenție și cu competență de problemele orașului nostru”, a spus coordonatorul local.

În acest scop a fost deja constituit un consiliu consultativ, din care fac parte profesioniști din România. Simion Pop a precizat că membrii consiliului vor fi prezentați public în perioada următoare, iar o parte dintre aceștia au venit deja la Bistrița.

Potrivit lui Simion Pop, intrarea în Rețeaua Orașelor Creative UNESCO trebuie să însemne nu doar un titlu, ci un program concret de proiecte și colaborări.