Actualitate

Vin şi dichis la Hotel Metropolis (FOTO)

Vinuri de cea mai bună calitate, atmosferă elegantă, companie plăcută şi şansa de a afla cât mai multe lucruri interesante despre vin. De toate au avut parte oaspeţii Hotelului Metropolis joi seara când aici a avut loc evenimentul “Vin şi dischis”, ajuns la ediţia a treia. Printre participanţii s-au numărat primarul Ovidiu Creţu, comisarul şef Liviu Olariu, numeroşi oameni de afaceri.

A treia ediţie a evenimentului “Vin şi dischis” le-a oferit oaspeţilor Hotelui Metropolis şansa de a cunoaşte mai bine vinurile companiei Halewood România, prezentate într-o manieră elegantă de somelierul Marius Bratu.

El i-a învăţat pe participanţi, printre care primarul Ovidiu Creţu, comisarul şef Liviu Olariu, directorul Comelf –  Dorin Stoian, şeful Sanovil – Gavrilaş Mureşan, medicul Florin Neagoş, directorul Muzeului –  Gavrilaş Alexandru, medicul Tiberiu Podani – să deguste vinurile albe din pahare mici, iar cele roşii din pahare mari întrucât ultimele au nevoie de aer ca să-şi divulge toate calităţile. Totodată, somelierul le-a spus să nu testeze vinuri dacă şi-au alterat gusturile cu prea multă cafea, gumă de mestecat sau usturoi şi să înceapă întotdeauna cu vinurile seci.

Marius Bratu i-a îndemnat pe cei prezenţi să fie atenţi la temperatura vinului, dar şi la culoarea lui. Cu cât un vin este mai incolor, cu atât este mai tânăr. Pe măsură ce înaintează în vârstă, prinde culoare. De asemenea, un indiciu că vinul e foarte tânăr e culoarea verzuie de la marginea paharului.

La îndemnul somelierului, toată lumea a degustat mai întâi vinul numit “Floare de lună” despre care a aflat că e puţin dulce întrucât zahărul rămâne pe vârful limbii, are alcool puţin, şi aciditate adecvată. Toate acestea corect îmbinate dau calitate vinului. Au urmat apoi vinuri roze, vinuri roşii şi la final vinuri dulci.

Toate etapele de degustare au fost însoţite de informaţii foarte interesante despre cultura viţei-de-vie, soiuri de struguri, tehnici de obţinere a vinului, somelierul dovedindu-se a fi o adevărată enciclopedie. Toată lumea a fost încântată să audă de la el toate aceste informaţii extreme de utile şi fascinante în acelaşi timp.

În pauze, oaspeţii au putut gusta din bunătăţile pregătite de bucătarii Hotelului Metropolis special pentru această ocazie.

Halewood România (fostă Cramele Prahova) este o filiala companiei britanice Halewood International şi activează pe piaţa românească prin trei companii: “Domeniile Halewood”, care administrează 350 de hectare de vie în regiunile Dealu Mare, Podişul Transilvaniei şi Murfatlar pentru producţia de struguri, “Cramele Halewood”, care produc efectiv vinul şi îl distribuie pe piaţa internă şi “Halewood România”, compania care se ocupă de exportul de vin.

Vinurile din portofoliul Halewood sunt distribuite inclusive în marile lanţuri de magazine. Portofoliul Halewood cuprinde brandurile Byzantium, Prahova Valley, Private Reserve, Special Reserve, Premiat Reserva, La Crama, Rhein Extra, Millennium, Red Square şi Caribbean Twist.  Producţia medie anuală de vin se ridică la 42.000 de hectolitri, iar capacitatea de stocare totalizează 90.420 de hectolitri. Sediul companiei se află în Ploieşti, alături de pivniţe subterane, depozitul de materiale şi cel de produse finite (cu o capacitate de peste 1 milion de sticle) precum şi liniile de îmbuteliere.

Cramele Halewood deţin două crame în regiunea Dealu Mare (Urlaţi şi Tohani), un punct de lucru la Sebeş, în Podişul Transilvaniei, şi altul în Cernavodă – Murfatlar. Joi seara, au fost degusatate vinuri din toate cele trei regiuni.  

degustare vin 2 degustare vin 3 degustare vin 4 degustare vin 5 degustare vin 6 degustare vin 7 degustare vin 8 degustare vin 9 degustare vin 10 degustare vin 11 degustare vin 12 degustare vin 13

2 comentarii

  • Pe cand oare intre renumitele vinuri romanesti se vor regasi si cele produse pe meleagurile Bistritei? Chiar daca nu reprezinta o zona viticola importanta, in trecut judetul Bistrita-Nasaud era renumit pentru vinurile de calitate produse in podgoriile de la Lechinta, Teaca sau Dumitra. Dar in fruntea vinurilor bistritene se situa renumitul vin de Steininger care a dus faima Bistritei pe toate meridianele lumii. Numele de Steininger vine vine de la dealul Steininger din Viisoara, cu sol pietros si expozitie sudica cultivat cu vita de vie din soiul feteasca regala . De altfel si numele de Viisoara se trage tocmai de la viile plantate de sasii stabiliti in imprejurimile Bistritei. Din pacate renumitul vin premiat cu aur la mai multe concursuri internationale si care a dus faima Bistritei in lume a devenit o amintire, cu toate ca Viisoara exista, dealul Steininger cu sol pietros si expozitie sudica, exista si el, dar din pacate nu mai exista sasii.

  • Vinurile de Lechinta, inclusiv centrele viticole Teaca si Dumitra vor renaste precum pasarea Phoenix. Plantatiile de vita-de-vie au aparut deja, intre 200 si 300 ha. Primele vinuri stau la maturare in rezervoare. In scurt timp, estimez 1-2 ani vor aparea pe piata si vor reinvia traditia viticola bistriteana.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.