Scrisoare deschisă către Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud
Stimate domnule preşedinte şi stimaţi domni şi doamne consilieri,
Limba este maxima identitate naţională a unei ţări, iar literatura unei limbi este mărturia existenţei acesteia. Însă se pare că pentru români acest lucru nu are aproape nici o valoare, astfel de mai multe luni operele originale ale marilor autori români zac într-un beci din Bucureşti. Mai precis, Muzeul Literaturii Române e în pragul desfiinţării după ce a fost scos afară din sediu, iar cărţile şi documentele identităţii noastre naţionale duse în beciul de la Casa Scânteii din Bucureşti.
Stimaţi aleşi, subsemnatul Bojor Florin Ioan, simplu cetăţean, mă adresez domniilor voastre cu rugămintea de a aduce la Bistriţa maxima comoară a limbii române în clădirea fostului Tribunal Bistriţa-Năsăud, aflată acum în proprietatea Consiliului Judeţean BN şi propusă spre reabilitare.
Astăzi, patrimoniul Muzeului Naţional al Literaturii Române se află în gestiunea Ministerului Culturii, iar municipalitatea Bucureşti are doar autoritatea administrativă a instituţiei. De 12 ani luptele de la centru au fost prea mari pentru a se găsi o soluţie pentru acest muzeu, de aceea, prin venirea şi expunerea documentelor la Bistriţa, atât Primăria Bucureşti, cât şi Ministerul Culturii ar scăpa de o grijă în plus. Cei care vor face mare zarvă în eventualitatea venirii la Bistriţa a acestui tezaur nebăgat în seamă, vor fi cirezile de falşi scriitori care au chefuit în cârciuma de la muzeu în tot acest timp.
Ce ar aduce Bistriţei şi judeţului un astfel de muzeu?
1. Bani. Clădirea fostului Tribunal Bistriţa-Năsăud ar fi destinaţia ideală pentru Muzeul Naţional al Literaturii Române datorită poziţiei centrale în oraş şi judeţ. Astfel, ar fi o atracţie turistică culturală de excepţie a judeţului Bistriţa-Năsăud, iar printr-o reabilitare adecvată ar fi un adevărat muzeu de talie europeană. Prin urmare, vizitatorii ar aduce bani direcţi – biletele de intrare şi indirecţi, prin turişti în special.
2. Renume. Municipiul Bistriţa şi judeţul ar fi puse prin Muzeul Naţional al Literaturii Române pe harta de maximă importanţă a culturii şi limbii române.
3. Locuri de muncă prin angajări la Muzeul Naţional al Literaturii Române.
4. Cultură şi educaţie. Prezenţa Muzeului Naţional al Literaturii Române în judeţul nostru ar fi un ajutor în plus pentru educarea noilor generaţii de bistriţeni şi ardeleni.
5. Românism. În faţa disputelor cu privire la alipirea Transilvaniei la Ungaria, prezenţa muzeului în nordul ţării ar contribui la întărirea conştiinţei naţionale.
6. Diversitate. Dacă Bistriţa are o mare moştenire săsească, prin Muzeul Literaturii Române atractivitatea internaţională faţă de oraş ar creşte.
7. Apropierea de Basarabia. Este cunoscut faptul că Bistriţa este situată pe axa Chişinău – Occident, iar judeţul nostru este numai de tranzit pentru basarabeni. Muzeul Literaturii Române la Bistriţa ar fi un popas al viitoarei uniri cu Republica Moldova.
În concluzie, Muzeul Naţional al Literaturii Române este în pragul prăpastiei, iar Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud îl poate salva pentru binele întregului neam românesc!
Vă mulţumesc şi vă întreb: De ce n-am aduce la Bistriţa Muzeul Literaturii Române?!
Prof. Florin I. Bojor – autor al Dicţionarului Român – Catalan / Catalan – Român
te-ai trezit Bujorule ????? vezi ca e trecut de 9.
o idee buna
Ficiorul asta se trezeste din cand in cand vorbind. Si vorbeste aiurea. Mai Bojor noi intelegem ca esti ahtiat dupa publicitate, dar vezi ca de cele mai multe ori o dai pe de laturi. Vezi-ti de profesoratul tau si nu te mai agita.