Actualitate

O nouă descoperire în Peştera Tăuşoare

În Peştera Tăuşoare se derulează un program de cercetare ştiinţifică în colaborare cu cercetători din Bucureşti, Cluj-Napoca şi cu un grup de cercetare din Franţa. Prin aceste studii, peştera de la Izvorul Tăuşoarelor se înscrie în topul celor mai importante peşteri din România din punct de vedere ştiinţific. Proiectul de management eficient al Peşterii Tăuşoare se apropie de final.

În conformitate cu prevederile convenţiei de custodie nr. 0012 din 23.02.2010 prin care instituţia noastră a preluat situl de importanţă comunitară RO SCI 0193 Peştera Tăuşoare şi aria naturală de interes naţional Peştera Tăuşoare (cod.2.206),vă informăm că în această perioadă se desfăşoară partea finală a proiectului ”Sistem de management eficient al sitului de importanţă comunitară şi ariei naturale de interes naţional Peştera Tăuşoare”, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, ajuns la stadiul de dezbatere publică a Planului de management al celor două arii protejate suprapuse.

În acelaşi timp se derulează un program de cercetare ştiinţifică prin colaborare cu cercetători ştiinţifici ai Institutului de Speologie ”Emil Racoviţă”, compartimentul Cluj-Napoca, pentru urmărirea stării de conservare a celor cinci specii de chiroptere (lilieci) protejate, şi pentru monitorizarea evoluţiei populaţiilor de chiroptere în urma măsurilor stabilite prin normativele ariei protejate (set minim de măsuri de protecţie şi Regulamentul ariei protejate).

Concomitent cu acestea are loc, în arealul subteran, o cercetare ştiinţifică în colaborare cu cercetătorii din Bucureşti ai aceluiaşi institut şi cu un grup de cercetare din Franţa din domeniile geomorgologiei şi hidrologiei subterane. În cadrul acestor cercetări şi experimente ştiinţifice se urmăreşte monitorizarea şi evaluarea stării actuale de precipitare în subteranul peşterii, şi coroborarea datelor obţinute cu semnalul climatic evaluat în urma analizei chimice a unor stalagmite, în vederea stabilirii, la nivel continental, a caracteristicilor ultimului interglaciar, care a avut loc acum 125.000 de ani. În cercetarea ştiinţifică se foloseşte tehnica amprentei izotopice şi se utilizează aparatură pentru captarea gazelor din apa de picurare, aparatură concepută de specialiştii speologi români.

1 cercetari pestera tausoare 2 cercetari pestera tausoare 3 cercetari pestera tausoare 4 cercatari pestera tausoare

Prin aceste studii, peştera de la Izvorul Tăuşoarelor se înscrie în topul celor mai importante peşteri din România din punct de vedere ştiinţific. Studiile făcute de specialişti în 2013 şi 2014 în domeniile biologiei, pedologiei şi geologiei, hidrologiei şi climatologiei, indică valoarea ştiinţifică de anvergură a acestui areal subteran şi necesitatea protejării peşterii şi a conservării valorilor ei ştiinţifice. Rezultatele studiilor se vor reflecta într-un nou regulament al ariei protejate, care să ţină cont de ultimele evaluări ştiinţifice. Regimul de vizitare a peşterii va fi în continuare restricţionat, în aşa fel încât să se înscrie sub nivelul de suportabilitate al mediului subteran, şi se va rezuma la vizite de natură ştiinţifică, didactică şi de documentare, precum şi la vizite speoturistice, la un nivel de maxim  60 de vizitatori pe an, exclusiv în perioadele extrahibernale, în care coloniile de lilieci nu mai sunt localizate în subteran.

Cu ocazia prevelărilor de probe izotopice din apa de percolaţie din data de 7 noiembrie 2014, custodele peşterii, Crin Triandafil Theodorescu, a descoperit un nou tip de speleotemă în peşteră, într-o galerie din sistemele superioare ale cavernamentului. Mineralul, numit montmilch, având aspectul unei paste albe, parţial fluide, face parte din categoria speleotemelor calcitice, având o compoziţie complexă, cu până la 70% cristale de calcit la care se adaugă nu mai puţin de 16 tipuri de substanţe. Această formaţiune speleotemică este printre cele mai misterioase prezenţe din peşteri, specialiştii lansând două ipoteze de geneză, nici una confirmată definitiv.

Noua descoperire arată complexitatea sistemului cavernicol din Peştera Izvorul Tăuşoarelor şi necesitatea protecţiei sale, într-un demers care să împace, sub forma unui plan de management coerent şi eficient, interesul ştiinţific de conservare a valorilor ştiinţifice cu interesul antropic-speoturistic, ştiinţific şi explorativ.

Custode Crin Triandafil Theodorescu, director Complex Muzeal Judeţean Alexandru Gavrilaş

4 comentarii

  • Am fost in pestera asta acum cca 12 ani, cu un satean din Parva caruia ii ziceam Baion.
    Nu sunt speolog, doar aventurier extrem. Insa pot zice ca am intalnit fenomene exceptionale. De la zone cu aer rece si umiditate in cca 15m, imediat in aceiasi galerie gen tunel, la un aer cald subit si totul uscat. Ba chiar am vazut pentru prima data in viata lilieci rosii si cei gelatinosi, aproape incolori prin care le vedeai pana si vasele de sange.
    Nu era amenajata cum am vazut prin foto publicate, totul fiind pe cont si risc propiu.
    Promit ca am sa revin, chiar daca teoretic este inchisa. Are 5 intrari, una sigur nu este blocata …. .
    Si este al naibii de provocatoare aceasta pestera !!!!!!!
    Pe atunci nu aveam echipament, habar nu aveam ce inseamna o pestera. Acum ca … , am sa revin in forta !

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.