Spada pe care o utiliza la începutul secolului al XVIII-a călăul Bistriţei, o piesă foarte bine conservată, a fost restaurată de specialiştii Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, ajutaţi de şase elevi de la Liceul de Arte ”Corneliu Baba” şi expusă, în premieră, la Casa Argintarului (Centrul German de pe str. Dornei).
Cei şase elevi au participat, în ultimele zece zile, la o tabără de restaurare coordonată de Teodor Mihalca, şeful Secţiei de restaurare a Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, ei reuşind să pună în valoare 43 de piese din echipamentul militar medieval, toate din metal. Dintre ele, cea mai interesantă este sabia călăului Bistriţei.
„Sabia călăului este o piesă reprezentativă pentru burgul Bistriţei. Mai sunt astfel de săbii la Sibiu şi Braşov. Sunt săbii simple, fără ornamente, fără incizii, fără prea multe brizbrizuri pe ele. Putem spune că este cea mai arătoasă, cea mai frumoasă sabie pe care o avem în zona Transilvaniei. Nu ştim câţi oameni au fost ucişi cu ea, ar trebui să căutăm în documente. Cu elevii am mai restaurat spade, săbii, ţepuşe, piese de armură – de spate, de gât, de bazin, de genunchi, de cot. Din păcate, nu sunt toate din acelaşi an sau apropiate ca să putem construi o armură întreagă, un echipament pentru o singură persoană, dar ne vom uita ce piese mai avem în depozite şi colecţii şi vom încerca să facem şi lucrul acesta”, a spus Teodor Mihalca.
Potrivit acestuia, cei şase elevi de la Liceul de Arte „Corneliu Baba” care au participat, între 15 şi 25 iunie a.c., la tabăra de restaurareorganizată de muzeu au dat dovadă de pasiune în ceea ce au făcut, motiv pentru care au şi primit diplome de tineri restauratori, dar şi permise de intrare liberă la muzeu până la vârsta de 18 ani.
„Colecţia muzeului s-a îmbogăţit cu peste 40 de piese noi, restaurate. Ele existau în colecţia muzeului, dar nu puteau fi valorificate din punct de vedere expoziţional. Noi, specialiştii, le cunoşteam, existau în depozitele muzeului, dar acum şi publicul le poate vizualiza, mai ales spada călăului, despre care puţină lume ştia că exista la Bistriţa, dar şi diferite piese de armură. În ce priveşte spada călăului, vă pot spune că este o piesă de la începutul secolului al XVIII-lea, dar în mod cert putem presupune că a existat spade în secolele XV, XVI. E o piesă valoroasă, de tezaur şi unică pentru colecţia noastră. De obicei, ţiganii aveau această îndeletnicire, de călău. Era foarte bănoasă şi se moştenea. În lumea medievală se iscau adevărate intrigi pentru preluarea funcţiei de călău, ceea ce dovedeşte că era o meserie râvnită, dar ingrată. Chiar dacă era bănoasă, era evitată de oamenii cu stare materială bună şi cu pregătire”, a spus cercetătorul George Marinescu, şeful secţiei de istorie a Muzeului Bistriţa.
Managerul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, Alexandru Gavrilaş, a declarat pentru Timp Online că tabăra de restaurare a fost o reuşită, motiv pentru care va mai fi organizat un eveniment similar.
„Ne-am propus pentru această vară două acţiuni care să ducă la implicarea elevilor în activităţi care să îi facă prieteni ai muzeului. Prima a fost aceasta. Am fost zi de zi acolo, am văzut că le-a plăcut copiilor foarte mult, activitatea de restaurare e foarte interesantă. Au primit echipament, li s-a explicat de ce se justifică această acţiune. Până la urmă au fost chiar încântaţi şi mă bucur că am reuşit să expunem toate aceste obiecte. Zilele acestea, Casa Arghintarului va deveni Casa judelui oraşului Bistriţa şi expoziţia e binevenită. Oamenii vor putea vedea toate aceste obiecte restauarate. Urmează o altă tabără pe care o organizăm împreună cu Academia de Arte din Bucureşti, o tabără de vopsit materiale tradiţionale cu plante tinctoriale, adică al lânei, bumbacului, cânepei cu coajă de ceapă, nucă şi altele. Va fi luna viitoare”, a spus Alexandru Gavrilaş.
Adaugă comentariu