Ultimele proiecte în CL Bistrița ale lui Alexandru Toniuc, în dezbatere publică

Ultimele proiecte depuse de Alexandru Toniuc în Consiliul Local Bistrița, înainte de a renunța la funcția de consilier municipal, se referă la înlocuirea învelitorilor din azbociment ale construcţiilor cu învelitori din alte materiale și aprobarea extinderii intravilanului municipiului Bistriţa în vederea amenajării Parcului Recreativ Codrişor.

Cele două proiecte sunt în dezbatere publică până în 10 august și vor fi supuse dezbaterii Consiliului Local în ședința de la finalul lunii.

Orice persoană interesată va putea formula propuneri, sugestii sau opinii cu valoare de recomandare privind acest proiect de act normativ. Propunerile, sugestiile sau recomandările se vor formula în scris şi vor fi depuse la Centrul de Relaţii Publice al Primăriei municipiului Bistriţa, situat în Bistriţa, str. Gheorghe Şincai nr. 2, până la data de 10.08.2015. Persoanele sau organizaţiile interesate, care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de hotărâre, vor specifica articolul sau articolele din proiect la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului. Proiectul de hotărâre este afişat pe site-ul Primăriei municipiului Bistriţa, Secţiunea Consiliul Local – Proiecte de hotărâri cu caracter normativ, dar şi la Centrul de Relaţii Publice al Primăriei, situat în municipiul Bistriţa, str. Gheorghe Şincai nr. 2.

Reamintim că Alexandru Toniuc și-a dat demisia din funcția de consilier local și a renunțat la funcția de președinte PER Bistrița-Năsăud pentru a ocupa postul de director executiv la Direcţia de Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Județean, locul său în CL fiind luat de ecologistul Bogdan Iclenzan.

Înlocuirea învelitorilor din azbociment ale construcţiilor cu învelitori din alte materiale

”Azbestul a fost utilizat în mod extensiv în secolul XX, la fabricarea a mai mult de trei mii de produse, printre care şi materiale de construcţie ieftine folosite pe scarムlargムpânムîn anii 70. Acest material conţine minerale din grupă silicaţilor, iar toate formele de azbest sunt cancerigene. În România, materialele de construcţii care conţin această substanţă cancerigenă au fost folosite la acoperişuri, pardosele şi chiar pereţi, pentru că izolează termic. În continuare, zeci de blocuri şi case sunt acoperite cu azbociment fără că cei care stau în ele să ştie că expunerea la azbest creşte riscul apariţiei cancerului pulmonar. Pentru bolile cauzate de azbest nu existムmedicaţie. De asemenea, nu avem nici programe de eliminare a deşeurilor şi nici programe de educaţie sau de informare. În România şi în municipiul Bistriţa învelitorile din azbociment sunt folosite încムpe scară largăƒ. Dezafectarea acestora este o problemă complicată întrucât atunci când are loc o acţiune mecanicムasupra lor se degajă particule care pot intră în plăƒmâni şi pot duce la boli foarte grave precum azbestoză, fibroză pulmonarムşi, cel mai grav, cancerul pulmonar. A existat un proiect de lege prin care statul îşi propunea să finanţeze înlocuirea tuturor acoperişurilor din azbest. Banii necesari trebuiau să provină din taxa auto, dar în final au existat alte priorităţi şi legea nu a mai ajuns niciodată la vot. În acest timp, oamenii continuă să trăiască cu copiii lor expuşi la diverse forme ale acestui periculos material. Considerăm că este de datoria autorităţilor locale să ia măsurile necesare pentru informarea şi protecţia locuitorilor municipiului şi să intervină în vederea asigurării cadrului necesar pentru furnizarea unor servicii publice de interes local privind sănătatea, protecţia şi refacerea mediului şi dezvoltarea urbană”, motivează Alexandru Toniuc.

Proiectul prevede:

1. Primăria Bistriţa prin serviciile de specialitate va efectua o evaluare a numărului şi stării învelitorilor din azbociment a locuinţelor de tip condominiu şi a construcţiilor aflate în proprietatea publică sau privată a municipiului Bistriţa în vederea înlocuirii acestora.

2. Pentru clădirile acoperite cu învelitori din azbociment aflate în proprietatea municipiului Bistriţa se vor întreprinde paşii legali necesari în vederea înlocuirii învelitorilor în cursul anului 2016.

3. Proprietarii locuinţelor sau spaţiilor cu altă destinaţie din blocurile la care au fost realizate acoperişuri tip şarpantă cu învelitoare din azbociment vor fi informaţi cu privire la prevederile legale privind obligaţia de a înlătura învelitorile de azbociment la încheierea ciclului de viaţă a acestora şi cu privire la riscurile pe care le comportă menţinerea acestora pentru sănătatea celor expuşi la acest material.

4. În cazul clădirilor de locuit multietajate, cu locuinţe colective care au realizate acoperisuri tip şarpantă cu învelitoare din azbociment fără a deţine autorizaţie de construire se va dispune înlăturarea acestora de îndată ce au fost identificate.

5. Proprietarii locuinţelor sau spaţiilor cu altă destinaţie din blocurile la care au fost realizate acoperişuri tip şarpantă cu învelitoare din azbociment, pot opta pentru:

a) Înlocuirea învelitorilor din azbociment pe propria cheltuială numai după obţinerea Autorizaţiei de Construire şi în baza unui proiect faza PAC întocmit pe baza avizului Comisiei de Urbanism şi Amenajare a Teritoriului şi conform expertizei tehnice privind rezistenţa şi stabilitatea construcţiei;

b) Înlocuirea învelitorilor din azbociment odată cu executarea unor lucrări de mansardare şi refacere a faţadelor blocurilor în cazul în care proprietarii locuinţelor urmare a încheierii unui parteneriat privat-privat vor opta pentru această soluţie şi expertiza tehnică privind rezistenţa şi stabilitatea construcţiei va permite mansardarea; Anterior se va solicita Avizul Comisiei de Urbanism şi Amenajare a Teritoriului;

c) În cazul în care proprietarii locuinţelor colective nu dispun de fonduri, pentru elaborarea documentaţiei de autorizare şi de executare a lucrărilor se poate opta pentru încheierea unui parteneriat public-privat între Primăria Bistriţa şi Asociaţiile de Proprietari (cu acordul notarial al proprietarilor locuinţelor) astfel încât Primăria Bistriţa să execute mansardarea blocurilor şi spaţiile rezultate să fie valorificate de investitor; Anterior se va solicita Avizul Comisiei de Urbanism şi Amenajare a Teritoriului; Condiţia ca expertiza tehnică privind rezistenţa şi stabilitatea construcţiei să permită mansardarea blocului este obligatorie;

În cazul în care proprietarii nu optează pentru una din variantele a, b, c, Asociaţiile de proprietari vor fi somate să ia măsuri pentru înlocuirea învelitorilor din azbociment.

6. La construcţiile individuale (proprietate a persoanelor fizice sau juridice) se va urmări ca înlocuirea învelitorilor din azbociment să se realizeze la expirarea duratei normate de exploatare a acestui material. Proprietarii construcţiilor vor fi somaţi să execute aceste lucrări iar durata normată de exploatare a azbocimentului se va calcula de la data emiterii autorizaţiei de construire. În cazul în care azbocimentul a fost folosit ca material pentru realizarea învelitorilor acoperişurilor tip şarpantă, fără a deţine autorizaţie de construire şi nu se aduc probe concludente, cu privire la data la care a fost pus în operă acest material, atunci durata normatã de exploatare se consideră expirată şi proprietarii vor fi somaţi să înlocuiască acest material după obţinerea autorizaţiei de construire în condiţiile Legii 50/1991.

7. În vederea stimulării înlocuirii învelitorilor din azbociment vor fi propuse Consiliului Local la începutul fiecărui nou an fiscal măsuri de stimulare sub forma scutirilor de la plata impozitului pe clădiri datorat pentru locuinţa de domiciliu.

Aprobarea extinderii intravilanului municipiului Bistriţa în vederea amenajării Parcului Recreativ Codrişor

”Parcul Municipal a devenit tot mai mic urmare a construcțiilor apărute în ultimii ani și a apărut necesitatea înființării unor piste pentru biciclete și a unor noi alei pietonale pentru ca cetățenii să poată să se plimbe în condiții de siguranță inclusiv cu animalele de companie, necesitatea amenajării în sezonul cald în poienile pădurii Codrișor a unor spectacole și eliberarea în acest fel a străzii Piața Centrală, necesitatea armonizării construcțiilor de la Ștrandul Municipal cu Parcul Recreativ din Pădurea Codrișor, posibilitatea unor noi amenajări în acest nou parc creat, cu scop recreativ cum ar fi de exemplu: instalații tiroliene, piste pentru skateboard, pârtie pentru săniuțe”.

Astfel, Consiliul Local ar trebui să ia în calcul datele cuprinse în Planurile Urbanistice Zonale ”Codrișor” I și II aprobate conform HCL din 2006 și 2010, să completeze prevederile din documentaţia de urbanism ”Actualizare Plan Urbanistic General al municipiului Bistriţa” şi Regulamentul local de urbanism pentru suprafața 3 ha 6360 mp.

Proiectul urmăreşte ”reintegrarea în cadrul circuitului verde a elementului Dealul Codrişor, identitar pentru Bistriţa, cu valoare peisagistică, turistică şi ambientală. Prin introducerea în intravilan a terenurilor pe care au fost întocmite cele doua PUZ-uri vor putea fi realizate prin alocări din bugetul local sau prin atragerea de finanțări din fondurile europene obiectivele propuse în cele două PUZ-uri. În felul acesta vor fi atinse obiectivele cuprinse în Agenda 21 în ceea ce priveşte „capitalul natural” al localităţii: creşterea suprafeţei pădurilor cu rol de protecţie şi agrement din jurul municipiului Bistriţa, îmbunătăţirea din punct de vedere calitativ a spaţiilor urbane existente şi amenajarea de noi spaţii verzi”.